Popescu-Voitești, Ion: Diferență între versiuni
IoanT (discuție | contribuții) Fără descriere a modificării |
IoanT (discuție | contribuții) |
||
Linia 70: | Linia 70: | ||
==Bibliografie== | ==Bibliografie== | ||
#Liana Săsăran, Ion Popescu-Voitești, în „Făclia”, 11 martie 2019, varianta electronică pe https://ziarulfaclia.ro/a_1/ion-popescu-voitesti/ consultat la 20 nov. 2024. | #Liana Săsăran, ''Ion Popescu-Voitești'', în „Făclia”, 11 martie 2019, varianta electronică pe https://ziarulfaclia.ro/a_1/ion-popescu-voitesti/ consultat la 20 nov. 2024. | ||
#Dan Fornade, Personalități clujene (1800-2007): dicționar ilustrat. - Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2007, p. 491 | #Dan Fornade, ''Personalități clujene (1800-2007): dicționar ilustrat''. - Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2007, p. 491 | ||
#https://www.muzeugorj.ro/muzee-si-case-memoriale/casa-memoriala-ion-popescu-voitesti/ consultat la 20 nov. 2024. | #https://www.muzeugorj.ro/muzee-si-case-memoriale/casa-memoriala-ion-popescu-voitesti/ consultat la 20 nov. 2024. | ||
<br> | <br> | ||
[[Categorie:Cluj]] | [[Categorie:Cluj]] | ||
[[Categorie:Personalităţi locale]] | [[Categorie:Personalităţi locale]] |
Versiunea curentă din 13 decembrie 2024 09:04
Date biografice
N. 18 nov. 1876, Voitești, jud. Gorj - 4 oct. 1944, Voitești, jud. Gorj. Geolog, profesor universitar, membru fondator al Academiei de Științe din România în 1936.
Clase primare în satul natal și secundare la Liceul „Carol I” din Craiova (1888-1895). Începe studii superioare la Institutul Medico-Legal din București, dar se transferă la Facultatea de Științe a Universității București, secția de științe naturale, unde-i are ca profesori, printre alții, pe marii profesori Ludovic Mrazec, Gheorghe Murgoci și Grigore Ștefănescu. După absolvirea facultății în 1898, lucrează, timp de aproape două decenii, ca profesor în învățământul preuniversitar, la diferite licee din Slatina, Tg. Jiu, Tulcea, Câmpulung Muscel (1904-1907) și București (1910-1919). În paralel cu activitatea didactică, se implică și în cercetare, însoțindu-l pe fostul său profesor Ludovic Mrazec pe teren, iar în 1907 pleacă la o specializare la Viena, în vederea documentării și pregătirii tezei sale de doctorat. Din 1909, este numit cercetător la Institutul Geologic din București, deși funcționa deja ca profesor la Liceul „Matei Basarab” din capitală. Un pas important în cariera sa este susținerea, la Paris, a tezei de doctorat în 1910, cu titlul Contribution a l’etude stratigraphique du Numulitique de la Depresion Getique.
Pentru I. Popescu-Voitești urmează participarea la două războaie, cel balcanic, în 1913, și cel mondial (1916-1918), având sarcina de a găsi noi masive de sare și de a găsi noi căi pentru creșterea producția de petrol. Rezultatele vor fi publicate ulterior, după numirea sa ca profesor titular la Facultatea de Științe a Universității „Dacia Superioară” din Cluj, în 1919, la recomandarea mentorului său Ludovic Mrazec. Începe, astfel, cea de-a doua etapă a carierei sale, cea mai importantă și mai productivă sub aspectul cercetărilor științifice și de teren, perioada clujeană (1919-1936). A fost ales decan al Facultății de Științe din Cluj în anii 1928-1929, îndeplinind în același timp și funcțiile de director al Institutului Geologic din Cluj (1919-1936) și al celui din București (1930-1931).
Temele sale predilecte de cercetare și predare au fost geologia generală, geologia României și paleontologia, fiind considerat organizatorul învățământului geologic la universitatea clujeană. În acest sens, este preocupat de asigurarea unei baze documentare cât mai bune pentru studenți, prin înzestrarea laboratoarelor cu hărți geologice, planșe paleontologice, publicarea de cursuri. Susține cursuri de specialitate și la alte universități sau instituții din România sau chiar din străinătate, mai ales privind zăcămintele de petrol și cărbuni, la Școala Politehnică din Timișoara (1920-1928), la Societatea de Geografie şi Geologie din Viena (1924), Şcoala Naţională Superioară de Petrol din Strasbourg (1926) sau la Academia de Înalte studii Agronomice din Cluj (1934), unde a introdus şi a publicat primul curs de agrogeologie. A participat la conferințe pe probleme de geologie și a publicat articole de popularizare în revistele vremii.
A coordonat, de asemenea, activitatea Muzeului de Geologie și Palentologie al universității clujene, încurajându-i pe studenții săi să colecteze roci și fosile pentru colecțiile acestuia. El însuși a donat Muzeului un material bogat, format din roci și minerale, rezultat în urma cercetărilor sale pe teren, în țară și străinătate. Totodată, a fost unul dintre coordonatorii „Revistei Muzeului de Geologie-Mineralogie”, publicație în care apăreau cercetările științifice de profil.
A avut o bogată activitate publicistică, cu peste 70 de lucrări științifice, la care se adaugă câteva lucrări de sinteză și numeroase comunicări prezentate la mari conferințe și congrese de geologie și paleontologie la Bruxelles (1922), Londra (1923), Cairo (1924), Lwow (1925), Bucuresti (1927), Liege (1930), Praga (1931), și Paris. În 1936 se transferă la Universitatea din București, unde mai activează până în 1941 când se pensionează și se retrage în satul natal.
În onoarea sa, casa în care s-a născut, din satul Voitești, județul Gorj, a devenit în ultinele decenii casă muzeu, iar o sală de curs din cadrul Departamentului de Geologie al Universității „Babeș-Bolyai” și o stradă din Cluj-Napoca poartă numele lui Ion Popescu-Voitești.
Opera (selectiv)
Studiul geologic al Văii Argeşului începând mai jos de Boteni şi până mai jos de Nămăeşti - 1905
Privire generală asupra geologiei României. Sinteza Carpaţilor actuali - 1921
Elemente de geologie – 1921, 1924
Curs de geologia petrolului românesc – 1924
Elemente de paleontologie. Nevertebrate – 1928
Privire sintetică asupra structurii regiunilor carpatice - 1929
Geologia cărbunilor naturali – 1930
Expunerea sumară a structurii în pânze a Carpaţilor români - 1931
Geologia zăcămintelor de sare – 1930, 1934
Istoria geologică a teritoriului României – 1935
Evoluţia geologico-paleogeografică a pământului României - 1936
Sarea regiunilor carpatice românești – 1943
Noțiuni de geologie – 1943
Afilieri
Membru în Societatea Română de Geografie
Membru în Societatea de Științe din București
Membru în Societatea de Științe din Cluj
Președinte al Societății Române de Geologie (1934-1935)
Membru al Societății de Geologie din Viena
Membru al Societății de Geologie din Belgia
Membru fondator al Academiei de Științe din România
Membru al Asociației Geologilor Carpatini
Premii, distincții
Premiul „Hillel” al Universității București - 1906
Ordinul „Steaua României” în grad de Comandor – 1930
Ordinul „Coroana Belgiei” – 1930
Medalia „Răsplata muncii pentru 25 de ani în serviciul statului” – 1930
Bibliografie
- Liana Săsăran, Ion Popescu-Voitești, în „Făclia”, 11 martie 2019, varianta electronică pe https://ziarulfaclia.ro/a_1/ion-popescu-voitesti/ consultat la 20 nov. 2024.
- Dan Fornade, Personalități clujene (1800-2007): dicționar ilustrat. - Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2007, p. 491
- https://www.muzeugorj.ro/muzee-si-case-memoriale/casa-memoriala-ion-popescu-voitesti/ consultat la 20 nov. 2024.