20 aug. - Inaugurarea Sălii Sporturilor: Diferență între versiuni
| (Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator) | |||
| Linia 9: | Linia 9: | ||
==Un eveniment nefericit: prăbușirea tavanului Sălii Sporturilor== | ==Un eveniment nefericit: prăbușirea tavanului Sălii Sporturilor== | ||
În 15 februarie 1961, la puțină vreme după inaugurare, clădirea a fost gazda unui eveniment la care a participat și liderul comunist Ion Gheorghe Maurer, personalitate cu funcții importante în cadrul regimului de-a lungul timpului. La două ore după încheierea | În 15 februarie 1961, la puțină vreme după inaugurare, clădirea a fost gazda unui eveniment la care a participat și liderul comunist Ion Gheorghe Maurer, personalitate cu funcții importante în cadrul regimului de-a lungul timpului. La două ore după încheierea manifestației, tavanul Sălii Sporturilor s-a năruit. Mulțimea ieșise din clădire cu două ore înainte de producerea surpării. Din fericire, în urma catastrofei nu s-au înregistrat victime, doar pagube materiale, care au vizat construcția în sine și geamurile clădirilor din zonă, care s-au spart sub suflul prăbușirii. | ||
Incidentul, de o gravitate extremă, a agitat la maxim autoritățile comuniste. Se vehiculau tot felul de ipoteze: încercare de asasinare a lui Ion Gheorghe Maurer, eclipsă de lună, alinierea planetelor sau că, din cauza vibrațiilor emise de aplauzele oamenilor, vibrații care au intrat în cupolă, a cedat cheia acesteia și s-a prăbușit | Incidentul, de o gravitate extremă, a agitat la maxim autoritățile comuniste. Se vehiculau tot felul de ipoteze: încercare de asasinare a lui Ion Gheorghe Maurer, eclipsă de lună, alinierea planetelor sau că, din cauza vibrațiilor emise de aplauzele oamenilor, vibrații care au intrat în cupolă, a cedat cheia acesteia și s-a prăbușit ori că totul s-a datorat unor infiltrații de apă. Autoritățile comuniste au inițiat tot felul de anchete și explicația a venit la finalul cercetărilor: a fost vorba de o eroare de natură tehnică în realizarea tavanului. Dar nimic din toate acestea n-a fost făcut public. În vremea respectivă, presa nu relata evenimente rușinoase, ca un eșec al unui șantier. | ||
Sala Sporturilor din Cluj a fost reconstruită cu un acoperiș boltit, după un proiect realizat de Ion Mircea Enescu. Reconstrucția a fost finalizată până în 1966. | Sala Sporturilor din Cluj a fost reconstruită cu un acoperiș boltit, după un proiect realizat de Ion Mircea Enescu. Reconstrucția a fost finalizată până în 1966. | ||
Versiunea curentă din 11 februarie 2025 06:57
Construcția Sălii Sporturilor
În 24 iulie 1959, a început construcția Sălii Sporturilor, legată de numele inginerului constructor proiectant Panaite Mazilu, implicat în ridicarea și/sau consolidarea unor obiective importante din România precum: Casa Scânteii (actuala Casă a Presei Libere din București), Castelul Peleș, Cazinoul din Sinaia, Palatul de Justiție din București, podurile rutiere de peste Dunăre de la Giurgeni-Vadul Oii și Fetești-Cernavodă etc. Proiectul inițial al Sălii Sporturilor din Cluj a fost preluat din Franța și adaptat la cele mai moderne norme de construcție din România. Sala urma să găzduiască evenimente sportive de mare diversitate.
La aproximativ un an de la debutul lucrărilor, în iulie 1960, potrivit șefului de șantier, lucrările de amenajare interioară erau aproape încheiate. La acoperiș se finaliza izolația. În interior se executau ultimele lucrări la sistemul de iluminat, dar și la sistemul de ventilare și sala cazanelor, care urmau să alimenteze cu aer condiționat, apă caldă și rece, încălzire în sistem centralizat și bazinul de înot acoperit. Se derulau excavările pentru bazine. Zilnic, pe șantier munceau 200 de voluntari: muncitori din diverse fabrici, studenți etc.
Inaugurarea așezământului sportiv
În data de 20 august 1960, a avut loc inaugurarea Sălii Sporturilor. Despre inginerii care au proiectat-o, constructorii care au ridicat-o și brigăzile de voluntari care au muncit pe acest șantier, a vorbit în cuvântul de deschidere atletul, profesorul, multiplul campion național și balcanic Ion Moina. Într-o atmosferă de sărbătoare, publicul participant a urmărit apoi demonstrații sportive ale echipelor și cluburilor locale. A avut loc o reprezentație de gimnastică, apoi un meci de baschet masculin. La acea vreme, această construcție era o realizare de top a infrastructurii sportive locale și se clasa printre cele mai frumoase de acest fel din țară.
Un eveniment nefericit: prăbușirea tavanului Sălii Sporturilor
În 15 februarie 1961, la puțină vreme după inaugurare, clădirea a fost gazda unui eveniment la care a participat și liderul comunist Ion Gheorghe Maurer, personalitate cu funcții importante în cadrul regimului de-a lungul timpului. La două ore după încheierea manifestației, tavanul Sălii Sporturilor s-a năruit. Mulțimea ieșise din clădire cu două ore înainte de producerea surpării. Din fericire, în urma catastrofei nu s-au înregistrat victime, doar pagube materiale, care au vizat construcția în sine și geamurile clădirilor din zonă, care s-au spart sub suflul prăbușirii.
Incidentul, de o gravitate extremă, a agitat la maxim autoritățile comuniste. Se vehiculau tot felul de ipoteze: încercare de asasinare a lui Ion Gheorghe Maurer, eclipsă de lună, alinierea planetelor sau că, din cauza vibrațiilor emise de aplauzele oamenilor, vibrații care au intrat în cupolă, a cedat cheia acesteia și s-a prăbușit ori că totul s-a datorat unor infiltrații de apă. Autoritățile comuniste au inițiat tot felul de anchete și explicația a venit la finalul cercetărilor: a fost vorba de o eroare de natură tehnică în realizarea tavanului. Dar nimic din toate acestea n-a fost făcut public. În vremea respectivă, presa nu relata evenimente rușinoase, ca un eșec al unui șantier.
Sala Sporturilor din Cluj a fost reconstruită cu un acoperiș boltit, după un proiect realizat de Ion Mircea Enescu. Reconstrucția a fost finalizată până în 1966.
Sala Sporturilor „Horia Demian”, azi
Azi, Sala Sporturilor poartă numele de „Horia Demian”, în onoarea marelui baschetbalist clujean. Capacitatea maximă a sălii este de 3.000 de locuri dar, în funcție de sport, capacitatea scade la 2.800 sau 2.525 de locuri. Oferă terenuri omologate de volei, baschet, handbal, sală de tenis de masă, de judo, dar și facilități precum: vestiare, sală pentru conferințe de presă, spații pentru transmisii radio și TV, tabelă electronică, Wi-Fi. În afara evenimentelor sportive, se desfășoară aici și concerte, baluri, târguri de locuri de muncă, evenimente politice și alte manifestări.
Bibliografie
- Uj sportcsarnok Kolozsváron, în „Igazság”, Anul XXI, nr. 177, p. 2.
- Befejezik a sportcsarnokot - megkezdték az uszoda épitését, în „Igazság”, Anul XXII, nr. 154, p. 1.
- Felavatták a kolozsvári sportcsarnokot, în „Igazság”, Anul XXII, nr. 198, p. 1.
- „Igazság”, Anul XXI, nr. 199, p. 2.
- Tavanul Sălii Sporturilor din Cluj s-a prăbușit în 1961, imediat după vizita liderului comunist Ioa Gheorghe Maurer, în cluj.24.ro, la https://cluj24.ro/exclusiv-tavanul-salii-sporturilor-din-cluj-s-a-prabusit-in-1961-imediat-dupa-vizita-liderului-comunist-ion-gheorghe-maurer-76907.html?uord=IN0nxeXesyqdHB5Dl0tjPRLQ-B5t/iXdUdxtJeCklROvgCu2UqSOkG2KURMlRT6TT91NIxU3RA3RreLHnkm8HVmOxZs2SUUA-kmtQfKxINxzJO8AjRDegVuxU6DGwZcxSEPYOhvj
- Tavanul Sălii Sporturilor din Cluj, PRĂBUȘIT la 2 ore după vizita prim-ministrului României din perioada comunistă. Securitatea a intrat pe fir, în monitorul cj.ro la https://www.monitorulcj.ro/arta-cultura/102536-tavanul-salii-sporturilor-din-cluj-prabusit-la-doua-ore-dupa-vizita-prim-ministrului-romaniei-din-perioada-comunista-securitatea-a-intrat-pe-fir
