Pop, Dumitru: Diferență între versiuni

De la Memorie şi cunoaştere locală
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
 
(Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator)
Linia 11: Linia 11:


El însuși a fost un culegător de folclor, autor al primei lucrări de anvergură în acest domeniu din România, prin lucrarea Folcloristica Maramureșului, materializarea lucrării sale de doctorat, susținută la Universitatea din București, în 1969. Prin anvergura cercetărilor întreprinse și prin discipolii săi, Dumitru Pop a creat o adevărată școală folclorică la Cluj. Studiile apărute în cadrul acestei vaste cercetări folclorice îmbogățesc cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor românești din zona Transilvaniei, iar arhiva documentară rezultată în urma campaniilor de teren reprezintă un veritabil tezaur scris și audio-vizual a poporului român. În 1999, a primit distincția de „Cetățean de Onoare” al municipiului Cluj-Napoca.
El însuși a fost un culegător de folclor, autor al primei lucrări de anvergură în acest domeniu din România, prin lucrarea Folcloristica Maramureșului, materializarea lucrării sale de doctorat, susținută la Universitatea din București, în 1969. Prin anvergura cercetărilor întreprinse și prin discipolii săi, Dumitru Pop a creat o adevărată școală folclorică la Cluj. Studiile apărute în cadrul acestei vaste cercetări folclorice îmbogățesc cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor românești din zona Transilvaniei, iar arhiva documentară rezultată în urma campaniilor de teren reprezintă un veritabil tezaur scris și audio-vizual a poporului român. În 1999, a primit distincția de „Cetățean de Onoare” al municipiului Cluj-Napoca.
==Opera (selectiv)==
===Lucrări publicate===
''Folclor literar românesc'' -1957
''Folcloristica Maramureșului'' -1971
''Obiceiuri agrare în tradiția populară românească'' -1989
''Studii de istoria folcloristicii românești'' -1997
''Cercetări de folclor românesc'' -1998
''Universul culturii tradiționale și promovarea lui în cultura și viața contemporană'' -2003
''Coordonate ale culturii populare românești în perspectiva etnologică''-2004
''Martor atent și modest părtaș la istorie'' - 2005
''Valea Gurghiului. Monografie etnologică'' -  2008
===Culegeri de folclor===
''Poezii populare în Sălaj'' (volum colectiv)
''Poezii populare din Lăpuș''
''Folclor din Bihor'',
''Poezii populare''
''Folclor din zona Codrului''
''Folclor din Crișana și Banat de la începutul secolului XX''
==Bibliografie==
#Iordan Datcu, ''Dicționarul etnologilor români'', vol II, București, Editura Saeculum, 1998, p. 158-159.
#Dan Fornade, ''Personalități clujene (1800-2007): dicționar ilustrat'', Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, p. 473.
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Personalităţi locale]]

Versiunea curentă din 12 ianuarie 2026 06:44

Date biografice

(18 mart. 1927, Băsești, jud. Maramureș – d. 11 dec. 2006, Cluj-Napoca).

Filolog, folclorist și etnolog clujean, profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Studii începute în localitatea natală, continuate la Iași la Liceul „Costache Negruzzi” (1939 - 1945), și la Liceul „Vasile Lucaciu” din Carei, Satu Mare (1945-1947), urmate de studii universitare la Facultatea de Litere a Universității din Cluj (1951). Activitatea profesională și-o începe în cadrul facultății clujene, ca asistent (1951), urcând toate treptele universitare: lector, în 1952, conferențiar, în 1962, și profesor, în 1970.

În paralel, a lucrat ca cercetător științific la Institutul de Folclor al Academiei Române, filiala Cluj, între 1957-1959 și 1966-1969) și director al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” Cluj-Napoca (1974-1976). În anii 1963-1964, a fost lector de limba română la Universitatea din Montpellier, Franța.

Domeniul său de interes a fost folclorul transilvănean, în special cel din Maramureș, regăsit în cursuri, cercetări de teren, studii, articole publicate în reviste, dar și în cercurile cu studenții sau în grupul vocal folcloric studențesc pentru interpretarea cântecelor tradiționale pe care l-a înființat și coordonat. De altfel, a fost titularul primului curs de folclor, predat la Facultatea de Filologie a UBB, formând, alături de Nicolae Bot și Ion Șeulean, Colectivul de Folclor din cadrul Catedrei de Literatură Română. Tot lui se datorează înființarea, în 1955, a Cercului de Etnologie, în cadrul căruia s-a dezvoltat o bogată arhivă de folclor despre obiceiurile și tradițiile populare din Transilvania.

El însuși a fost un culegător de folclor, autor al primei lucrări de anvergură în acest domeniu din România, prin lucrarea Folcloristica Maramureșului, materializarea lucrării sale de doctorat, susținută la Universitatea din București, în 1969. Prin anvergura cercetărilor întreprinse și prin discipolii săi, Dumitru Pop a creat o adevărată școală folclorică la Cluj. Studiile apărute în cadrul acestei vaste cercetări folclorice îmbogățesc cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor românești din zona Transilvaniei, iar arhiva documentară rezultată în urma campaniilor de teren reprezintă un veritabil tezaur scris și audio-vizual a poporului român. În 1999, a primit distincția de „Cetățean de Onoare” al municipiului Cluj-Napoca.

Opera (selectiv)

Lucrări publicate

Folclor literar românesc -1957

Folcloristica Maramureșului -1971

Obiceiuri agrare în tradiția populară românească -1989

Studii de istoria folcloristicii românești -1997

Cercetări de folclor românesc -1998

Universul culturii tradiționale și promovarea lui în cultura și viața contemporană -2003

Coordonate ale culturii populare românești în perspectiva etnologică-2004

Martor atent și modest părtaș la istorie - 2005

Valea Gurghiului. Monografie etnologică - 2008

Culegeri de folclor

Poezii populare în Sălaj (volum colectiv)

Poezii populare din Lăpuș

Folclor din Bihor,

Poezii populare

Folclor din zona Codrului

Folclor din Crișana și Banat de la începutul secolului XX

Bibliografie

  1. Iordan Datcu, Dicționarul etnologilor români, vol II, București, Editura Saeculum, 1998, p. 158-159.
  2. Dan Fornade, Personalități clujene (1800-2007): dicționar ilustrat, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, p. 473.