Biserica din Deal sau vechea biserică ortodoxă română din Kolozsvár-Cluj şi slujitorii ei/Florin Mureşanu. – Cluj : Tipografia Naţională, 1942, 206 p.: Diferență între versiuni
w>Ica Fără descriere a modificării |
Admin (discuție | contribuții) m (3 versiuni importate) |
||
(Nu s-au afișat 13 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori) | |||
Linia 2: | Linia 2: | ||
'''Biserica din Deal sau vechea biserică ortodoxă română din Kolozsvár-Cluj şi slujitorii ei'''/Florin Mureşanu. – Cluj : Tipografia Naţională, 1942, 206 p. | '''Biserica din Deal sau vechea biserică ortodoxă română din Kolozsvár-Cluj şi slujitorii ei'''/Florin Mureşanu. – Cluj : Tipografia Naţională, 1942, 206 p. | ||
Este vorba despre monografia Bisericii Ortodoxe Sfânta Treime, cunoscută şi ca Biserica din Deal, cu referire la Dealul Hajongard, aflat în partea sudică a cetății medievale a Clujului | Este vorba despre monografia Bisericii Ortodoxe Sfânta Treime, cunoscută şi ca Biserica din Deal, cu referire la Dealul Hajongard, aflat în partea sudică a cetății medievale a Clujului. | ||
În '''Cuvântul înainte''', autorul îşi motivează demersul de a reconstitui istoricul acestei biserici, cea mai veche biserică românească din Cluj (de la 1796) şi singura biserică ortodoxă din Cluj, care între anii 1919-1932 a servit şi de catedrală a reînviatei episcopii a Vadului şi a Feleacului. | |||
Monografia prezintă aparat critic [Note], bibliografie [Izvoare], o listă a ilustraţiilor [Scara ilustraţiilor]. | Primul capitol, '''Biserica''', cuprinde ''Descrierea bisericii'', referiri la ''Clopotele bisericii, Iconostas'', cu descrierea amănunţită a acestuia, alte elemente de inventar ca ''Icoanele vechi, Cărţile vechi, Alte obiecte vechi aflate în proprietatea bisericii''. Capitolul '''Slujitorii bisericii''', prezintă ''Parohiile şi protopopii'': Ilie Fulea (1764-1828), Grigore Gal (1805-1851), Vasile Roşescu (1826-1888), Tuliu Roşescu (1852-1924), ''Capelanii protopopeşti şi slujitorii Bisericii din Deal, Cântăreţii bisericii, Crâsnicii bisericii''. Al treilea capitol, '''Epitropia''', cuprinde referiri la ''Epitropii bisericii, Situaţia bisericii între 1842-1854 în lumina cifrelor, Donatori şi binefăcători, Din jertfelnicia credincioşilor''. Capitolul al patrulea, intitulat '''Relaţiile cu Braşovul''', porneşte de la informaţia din memoriul protopopului Roşescu, care afirmă că această biserică a fost zidită de românii din Cluj cu ajutorul românilor din Braşov şi Ţara Românească. '''Anexele''' conţin: ''Acte şi documente, Acte şaguniene, Alte acte''. | ||
Monografia prezintă aparat critic ['''Note'''], bibliografie ['''Izvoare'''], o listă a ilustraţiilor ['''Scara ilustraţiilor''']. | |||
<br> | <br> | ||
[[Categorie:Cluj]] | [[Categorie:Cluj]] | ||
[[Categorie:Bibliografii]] | [[Categorie:Bibliografii]] |
Versiunea curentă din 12 iulie 2024 11:23

Biserica din Deal sau vechea biserică ortodoxă română din Kolozsvár-Cluj şi slujitorii ei/Florin Mureşanu. – Cluj : Tipografia Naţională, 1942, 206 p.
Este vorba despre monografia Bisericii Ortodoxe Sfânta Treime, cunoscută şi ca Biserica din Deal, cu referire la Dealul Hajongard, aflat în partea sudică a cetății medievale a Clujului.
În Cuvântul înainte, autorul îşi motivează demersul de a reconstitui istoricul acestei biserici, cea mai veche biserică românească din Cluj (de la 1796) şi singura biserică ortodoxă din Cluj, care între anii 1919-1932 a servit şi de catedrală a reînviatei episcopii a Vadului şi a Feleacului.
Primul capitol, Biserica, cuprinde Descrierea bisericii, referiri la Clopotele bisericii, Iconostas, cu descrierea amănunţită a acestuia, alte elemente de inventar ca Icoanele vechi, Cărţile vechi, Alte obiecte vechi aflate în proprietatea bisericii. Capitolul Slujitorii bisericii, prezintă Parohiile şi protopopii: Ilie Fulea (1764-1828), Grigore Gal (1805-1851), Vasile Roşescu (1826-1888), Tuliu Roşescu (1852-1924), Capelanii protopopeşti şi slujitorii Bisericii din Deal, Cântăreţii bisericii, Crâsnicii bisericii. Al treilea capitol, Epitropia, cuprinde referiri la Epitropii bisericii, Situaţia bisericii între 1842-1854 în lumina cifrelor, Donatori şi binefăcători, Din jertfelnicia credincioşilor. Capitolul al patrulea, intitulat Relaţiile cu Braşovul, porneşte de la informaţia din memoriul protopopului Roşescu, care afirmă că această biserică a fost zidită de românii din Cluj cu ajutorul românilor din Braşov şi Ţara Românească. Anexele conţin: Acte şi documente, Acte şaguniene, Alte acte.
Monografia prezintă aparat critic [Note], bibliografie [Izvoare], o listă a ilustraţiilor [Scara ilustraţiilor].