Clădirea Teatrului Naţional „Lucian Blaga”: Diferență între versiuni
w>Simona |
Admin (discuție | contribuții) m (5 versiuni importate) |
||
| (Nu s-au afișat 12 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori) | |||
| Linia 6: | Linia 6: | ||
Lucrarea a fost executată de renumita firmă a arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner. | Lucrarea a fost executată de renumita firmă a arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner. | ||
[[imagine:1937-Teatrul-National.jpg|thumb|150px|left|Teatrul Naţional 1937]] | [[imagine:1937-Teatrul-National.jpg|thumb|150px|left|Teatrul Naţional 1937]] | ||
Purtând amprenta unui stil tipic începutului de secol XX, secesionist uşor barocizat, cladirea are o eleganţă subliniată de faţada cu cele trei portaluri cu arc şi cele două turnuri scunde, surmontate fiecare de un car tras de lei, în care câte o figură alegorică poartă o ramură de palmier. Statuile celor două muze care patronează Teatrul şi Opera: Terpsihora, muza muzicii şi a dansului, şi Thalia, muza comediei şi a teatrului sînt mai „tinere“ decît clădirea teatrului. Pînă în 1919, locul lor de astăzi, a fost ocupat de alte statui, care au înfăţişat nu figuri mitologice, ci oameni reprezentativi pentru viaţa culturală a Clujului şi a Transilvaniei, doi aristocraţi ardeleni: baronii Wesselényi Miklós (1750-1809) şi Jósika Miklós (1794-1865). Cele două statui se află în prezent în curtea din spate a [[ | Purtând amprenta unui stil tipic începutului de secol XX, secesionist uşor barocizat, cladirea are o eleganţă subliniată de faţada cu cele trei portaluri cu arc şi cele două turnuri scunde, surmontate fiecare de un car tras de lei, în care câte o figură alegorică poartă o ramură de palmier. Statuile celor două muze care patronează Teatrul şi Opera: Terpsihora, muza muzicii şi a dansului, şi Thalia, muza comediei şi a teatrului sînt mai „tinere“ decît clădirea teatrului. Pînă în 1919, locul lor de astăzi, a fost ocupat de alte statui, care au înfăţişat nu figuri mitologice, ci oameni reprezentativi pentru viaţa culturală a Clujului şi a Transilvaniei, doi aristocraţi ardeleni: baronii Wesselényi Miklós (1750-1809) şi Jósika Miklós (1794-1865). Cele două statui se află în prezent în curtea din spate a [[Opera_Maghiară_de_Stat|Operei Maghiare din Cluj]]. | ||
[[imagine:Teatrul-National_1.jpg|thumb|150px|left|Teatrul Naţional]] | [[imagine:Teatrul-National_1.jpg|thumb|150px|left|Teatrul Naţional]] | ||
Sala, bogat ornamentată în stilul baroc al teatrului european, impus în secolul al XVIII-lea, are o capacitate de 900 de locuri. | Sala, bogat ornamentată în stilul baroc al teatrului european, impus în secolul al XVIII-lea, are o capacitate de 900 de locuri. | ||
Versiunea curentă din 12 iulie 2024 11:23
Istoric
Între 1904-1906, s-a ridicat noul local al Teatrului Naţional în Piaţa Ştefan cel Mare, clădire ce a devenit în timp o emblemă a Clujului. Lucrarea a fost executată de renumita firmă a arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner.
Purtând amprenta unui stil tipic începutului de secol XX, secesionist uşor barocizat, cladirea are o eleganţă subliniată de faţada cu cele trei portaluri cu arc şi cele două turnuri scunde, surmontate fiecare de un car tras de lei, în care câte o figură alegorică poartă o ramură de palmier. Statuile celor două muze care patronează Teatrul şi Opera: Terpsihora, muza muzicii şi a dansului, şi Thalia, muza comediei şi a teatrului sînt mai „tinere“ decît clădirea teatrului. Pînă în 1919, locul lor de astăzi, a fost ocupat de alte statui, care au înfăţişat nu figuri mitologice, ci oameni reprezentativi pentru viaţa culturală a Clujului şi a Transilvaniei, doi aristocraţi ardeleni: baronii Wesselényi Miklós (1750-1809) şi Jósika Miklós (1794-1865). Cele două statui se află în prezent în curtea din spate a Operei Maghiare din Cluj.
Sala, bogat ornamentată în stilul baroc al teatrului european, impus în secolul al XVIII-lea, are o capacitate de 900 de locuri.
Inaugurarea clădirii a avut loc în ziua de 8 septembrie 1906, iar din 1919 a adăposteşte Teatrul Naţional Român împreună cu Opera Naţională.
Bibliografie
- Vechi statui ale Naţionalului clujean / Lukács József .- Revista Apostrof : Anul XIX, 2008, nr.7(218)
- Clujul vechi şi nou : [monografie] / Bodea, Gheorghe I. .- Cluj-Napoca : Prof Image, 2002, p.84. ISBN 973-0-02539-8
- Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p. 107.
