Răduțiu, Aurel

Date biografice

Date biografice. n. 21 iulie 1936, Deva - 8 decembrie 2020, Cluj-Napoca. Istoric, cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie , Academia Română, Filiala Cluj.

Cu studii gimnaziale la Orăștie și liceale la Deva (1954), Aurel Răduțiu urmează, între 1955 și 1960, cursurile Facultății de Filologie a Universității „Victor Babeș” din Cluj (din 1959, Universitatea „Babeș-Bolyai”), specializarea istorie. După absolviera studiilor superioare, este angajat ca profesor stagiar la Liceul Teoretic din Lupeni, jud. Hunedoara (1960-1962). Cariera sa profesională continuă, timp de trei decenii, la Institutul de Istorie din Cluj, unde devine cercetător în cadrul colectivului de istorie medie. Ca dovadă a competenței profesionale și a prestigiului științific, este ales directorul Institutului de Istorie din Cluj imediat după revoluția din 1989 (1 ian. 1990-30 iulie 1995).

Ca specialist, a fost devotat documentului istoric, ca primă sursă și cea mai de încredere în pornirea investigării unei teme, făcând parte, din acest punct de vedere, din categoria arhiviștilor pasionați și a colaboratorilor marelui istoric clujean David Prodan, al cărui discipol s-a considerat mereu. Drept urmare, ultima parte a activității profesionale și-a petrecut-o la Arhivele Naționale, Serviciul Județean Cluj, ca inspector de specialitate (1996-2000). Preocupările sale științifice au vizat istoria medievală românească, cu precădere cea a Transilvaniei și în special tematica socială, simțindu-se aici influența majoră a magistrului său, David Prodan. Originea proprietății asupra pământului, evoluția acesteia în istoria Transilvaniei și structura socială a societății transilvănene în evul mediu au fost contribuțiile sale la dezvoltarea cunoașterii acestei mari problematici sociale, publicate fie în lucrări personale, fie în marile ediții de documente și tratate de Istoria României, de sub egida Academiei Române sau în cele colective, ale Institutului de Istorie Cluj, la care a fost invitat să colaboreze după 1990. Recunoașterea acestor contribuții i-a fost răsplătită prin acordarea Premiului „Nicolae Iorga” al Academiei Române în 1980, ca o confirmare și o consolidare a prestigiului său academic.

Opera (selectiv)

Ideea de unitate politică la români (în colab. cu Pompiliu Teodor) – 1968

Incursiuni în istografia vieții sociale – 1973

Supplex libellus Valachorum în variantele românești de la Șchei, (în colab, cu L. Gyemant) – 1975

Documenta Romaniae Historica, C. Transilvania, volumul X(1351-1355) – 1977 (coautor)

Documenta Romaniae Historica, C. Transilvania, volumul XI (1356-1360) – 1981 (coautor)

Documenta Romaniae Historica, C. Transilvania, volumul XII(1361-1365) – 1985 (coautor)

David Prodan, Memorii. Text îngrijit și adaptat, cu Postfață de Aurel Răduțiu – 1993

Documenta Romaniae Historica, C. Transilvania, volumul XIII, (1366-1370) – 1994 (coautor)

Repertoriul izvoarelor statistice privind Transilvania, 1690-1847 (în colab. Cu L. Gyemant) – 1995

Istoria României. Transilvania, volumul I (coautor)

David Prodan, Transilvania și iar Transilvania. Considerații istorice – 2002

Documenta Romaniae Historica, C. Transilvania, volumul XIV (1371-1375) – 2002

Istoria Românilor (Tratatul Academiei), volumul VI, (1711-1812) – 2002

Istoria Românilor, volumul VI (coautor) – 2012

Romos (jud. Hunedoara), File de cronică , 1850-1950, 2015

Istorie și Cărturărie – Rememorări subiective – 2020

Bibliografie

1. Clujeni ai secolului 20 . – Cluj-Napoca : Casa Cărții de Știință, 2000, p. 278.
2. Dan Fornade, Personalități clujene (1800-2007): dicționar ilustrat. - Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2007, p. 524.
3. Aurel Răduțiu, istoric al societății transilvănene, în „Făclia”, 8 ian. 2020, pe https://ziarulfaclia.ro/a_1/aurel-radutiu-istoric-al-societatii-transilvanene/ consultat la 15 nov. 2024.