24 dec. – Bradul de Crăciun „al tuturor”, Bradul de Crăciun „al săracilor” sau Bradul de Crăciun „al iubirii”. Acțiune a Misiunii Sociale Catolice la Cluj

Originile obiceiului

Cu prilejul sărbătorii Crăciunului anului 1928, Misiunea Socială Catolică a implementat și la Cluj un obicei de sorginte americană, instalând în mai multe puncte din oraș „Bradul de Crăciun al tuturor”.

Referitor la acest obicei, o publicație clujeană relata că, dincolo de ocean, în orașele zgârie norilor, al și pragmatismului lipsit de sentimentalisme, și această lume diferită, rece și rigidă pentru noi, se oprește pentru o clipă de Crăciun, deschizându-și inima pentru atingerea caldă a acestei sărbători a iubirii. Gândul se îndreaptă spre cei fără adăpost, aflați în dificultate, cei fără case și fără aparținători, iar efortul spre a-i face să simtă și aceștia poezia Crăciunului. Pentru aceste categorii de cetățeni dezavantajați s-a gândit „Crăciunul tuturor”, pentru aceștia se ridicau în piețele orașelor brazi de Crăciun. Astfel de brazi se împodobeau interesant, în funcție de vreme formându-se pe ei mici țurțuri de gheață și, mai mult, se răsturna apă asupra lor și, dacă timpul era favorabil, pe frunze se formau mici mărgele strălucitoare de gheață. Apoi, pe brazii în alb și verde se așezau numeroase luminițe mici, cu efect cuceritor. Erau aleși în acest scop brazi uriași, ei nefiind împodobiți cu ornamente, cu obiecte. Acesta era considerat un mod de a purta gândul frumos spre toată lumea, în puritatea lui absolută și căldura necontaminată. Iluzie, dar o iluzie frumoasă. Demersul era menit să trezească gândul, să deschidă lumea interioară chiar și a celui mai rece om spre viața nefericită a oamenilor bătuți de foame și sărăcie. Totul era, cu siguranță, demn de misterul Crăciunului și de misterul de la Bethlehem.

„Brazii de Crăciun ai tuturor” și la Cluj

În 24 decembrie 1928, Misiunea Socială Catolică a adus acest obicei și la Cluj, ridicând brazi de Crăciun în cinci puncte din oraș: în centrul urbei, în fața grupului statuar Matia Corvin, la Gară, pe Cetățuie, în Mănăștur și în fața bisericii Sf. Petru, din actualul cartier Mărăști. Un alt ziar clujean, observa că: „ Niciodată nu ne-am gândit că în zarva profană a străzilor s-ar putea introduce frumusețea spiritului Crăciunului, până ce „Brazii de Crăciun ai tuturor” de la Cluj nu au început să lumineze pe străzile orașului”. Înainte de masă, în ziua de ajun, brazii au fost instalați și ornați cu îngerași, cu beteală strălucitoare argintie-aurie, luminițe mărunte. Apoi, în orele după amiezii, au fost aduse sub aceștia simbolurile Crăciunului, în coșuri uriașe: cozonaci, bomboane, nuci aurite, mere roșii. Seara, la ora 18, s-au aprins luminițele pe brazi și, de parcă un vestitor îngeresc de poveste ar fi colindat cuiburile sărace ale orașului, în jurul brazilor s-au adunat oameni săraci, copii cu ochii plini de dorințe. S-a colindat, li s-a vorbit, aducându-se în fața tuturor misterul fantastic al imaginii ieslei din Bethlehem. S-au împărțit apoi cadourile modeste, iar inimile copiilor și adulților s-au umplut de speranță. Același ziar încheia știrea cu imaginea unui bărbat dezorientat care se oprește și se întreabă pe sine: „Ce este aici? Ce fel de brad de Crăciun este acesta?”. Un alt personaj înfofolit în zdrențe se întoarce răspunzând oarecum indignat: „Nu știi? Este bradul nostru de Crăciun!”

Bibliografie

1. Lagerlöf Zelma világhírű „Karácsonyi legend”-ját megvalósította Kolozsvárt a Szociális Missziótársulat, în „Keleti Újság”, anul XI, nr. 294, p. 3.
2. Ünnep szombatján Kolozsvár terein is felállítják a mindenki karácsony fáját, în „Keleti Újság”, anul XI, nr. 284, p. 4.
3. Mindenki karácsonyfája, în „Ellenzék”, Anul XLIX, nr. 288, p. 8