Hajongard : orașul morților = a holtak városa = die Stadt der Toten = the city of the dead / Octavian Bortoș. – Cluj-Napoca : Proart 21, 2015, 231 p.: Diferență între versiuni
Admin (discuție | contribuții) m (1 versiune importată) |
Admin (discuție | contribuții) m (1 versiune importată) |
(Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |
(Nicio diferență)
|
Versiunea curentă din 12 iulie 2024 11:23

Așa cum subliniază autorul, Hajongardul oferă o sinteză asupra parcursului artei și arhitecturii funerare din Transilvania ultimelor patru secole. Cartea îmbracă haina unei prezentări documentar-artistice, fiind o pledoarie pentru toleranță și conviețuire pașnică interetnică și interconfesională. Este în același timp un argument pentru susținerea conservării, reastaurării, protejării și cunoașterii patrimoniului cultural, etnic și confesional al Hajongardului istoric.
Albumul, cu texte în limba română, maghiară, engleză și germană, conține grupaje de fotografii împărțite pe șapte secțiuni. Prima este intitulată Considerații istorice, subîmpărțită în Moșteniri medievale, Nașterea și evoluția necropolei. A doua secțiune, Interferențe etnice și confesionale este împărțită în subsecțiunile Mărturii ale multiculturalismului și Diversitate prin toleranță. Secțiunea a treia, Arta și arhitectura, cuprinde: Stiluri și tipologii, Sculptură laică și religioasă, Ornamentică și simbolistică, Portretul în fotografia funerară, Heraldică. Magnetismul și retorica vestigiilor este titlul celei de a patra grupări de fotografii, cuprinzând Disputa și armonia cu natura, Cultul și identitatea familiei mari. A cincea secțiune, Hajongardul contemporan cuprinde subsecțiunile De la etică la estetică și Orașul morților în oglinda actualității. Sub titlul Panteonul Transilvaniei este prezentată o listă a personalităților înhumate în Cimitirul Central, precum și lista monumentelor istorice. Albumul mai cuprinde Harta și împărțirea administrativă a cimitirului, Concluzii și Bibliografie.