Vâlsan, George: Diferență între versiuni
w>Simona (Pagină nouă: __TOC__ == Date biografice == n. 21.01.1885, Bucureşti – d. 06.08.1935, Carmen Sylva, jud. Constanţa. '''Geograf, cadru didactic universitar'''. Este considerat '''fondator al...) |
Admin (discuție | contribuții) m (1 versiune importată) |
(Nu s-au afișat 10 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori) | |
(Nicio diferență)
|
Versiunea curentă din 12 iulie 2024 11:23
Date biografice
n. 21.01.1885, Bucureşti – d. 06.08.1935, Carmen Sylva, jud. Constanţa.
Geograf, cadru didactic universitar.
Este considerat fondator al învăţământului geografic românesc şi al şcolii de etnografie din România.
A urmat liceul la Craiova, Piteşti şi Bucureşti, apoi Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. A fost bursier al Societăţii Române de Geografie la Berlin şi Paris. A obţinut doctoratul cu teza Câmpia Română. Contribuţiuni de geografie fizică în anul 1914.
A fost profesor la Catedra de Geografie a Universităţii din Iaşi (1916-1918), apoi s-a tansferat în anul 1919 la Universitatea din Cluj, unde a rămas timp de un deceniu, pentru ca între anii 1929-1935 să devină cadru didactic la Universitatea din Bucureşti. '
La Cluj, în calitate de conducător al Institutului de Geografie, a publicat revista Lucrările Institutului de Geografie a Universităţii din Cluj, contribuind la dezvoltarea şcolii clujene de geografie. Împreună cu Emanuel de Martonne şi Romulus Vuia a înfiinţat Muzeul Etnografic al Transilvaniei, a organizat o secţie în aer liber, a înfiinţat şi condus, între anii 1923-1927, Societatea Etnografică Română din Cluj.
A publicat peste 180 de studii, lucrări de specialitate şi manuale univesitare, manifestând preocupări în domeniul geografiei fizice, geomorfologiei, etnografiei, toponimiei, biogeografiei, geografiei umane, în domeniul terminologiei geografiei etc. A descoperit şi publicat originalul hărţii Moldovei întocmită de Cantemir şi care însoţea Descrierea Moldovei.
A colaborat cu poezii, nuvele şi schiţe la revistele Semănătorul şi Convorbiri literare, care au fost publicate în volumele Povestea unei tinereţi şi Grădina părăsită.
Din anul 1919, a fost membru corespondent al Academiei Române şi din anul 1920 membru titular al acesteia.
Opera (selectiv)
- Sistemul geografiei ca ştiinţă(1910)
- Temelia Bucureştilor (1910)
- Studii de geografie în Câmpia Română (1915)
- Asupra trecerii Dunării prin Porţile de Fier. Studiu de geografie critică (1916)
- Văile. Originea şi evoluţia lor (1916)
- Românii din Craina Serbiei (1922)
- O fază în popularea ţărilor româneşti (1912)
- Românii din Bulgaria şi Serbia (1913)
- Românii din Dobrogea (1920)
- Rolul Carpaţilor în România actuală (1922)
- Românii în Delta Dunării la sfârşitul sec. XVIII (1927)
- Românii în Serbia (1937)
- Menirea etnogeografiei în România (1924)
- O ştiinţă nouă: etnogeografia (1926)
Bibliografie
- Fornade, Dan. Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat. - Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p. 629-630. ISBN 973-686-102-3
- Morariu.Tiberiu. Bio-bibliografia lui George Vâlsan. – Cluj : Tipografia “Cartea Românească”, 1937.
- Petraş, Irina. Clujeni ai secolului 20. Dicţionar esenţial. – Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.332 -333. ISBN 978-973-133-101-0