Palatul Teleki (str. M. Kogălniceanu nr.7): Diferență între versiuni

De la Memorie şi cunoaştere locală
w>Ica
w>Ica
(Nicio diferență)

Versiunea de la data 30 decembrie 2010 07:41

Istoric

Faţă în faţă cu Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Cluj, se află la numărul 7, pe strada Mihail Kogălniceanu, unul din cele mai frumoase palate baroc, palatul Teleki. Contele Teleki Ádám I (1703-1763), deţinea pe strada Kogălniceanu trei case, achiziţionate pentru a obţine terenul necesar construirii palatului.

Cel care a decis şi subvenţionat construirea palatului a fost fiul său, Teleki Ádám II (1740-1792). Deţinător al unor demnităţi importante în viaţa politică a provinciei, contele era un intelectual rafinat. Cum la moartea sa clădirea nu era încă terminată, ea a fost finalizată de noul proprietar, Teleki László (1764-1821), rudă cu Teleki Ádám.

Casa a fost moştenită de istoricul Teleki József (1790-1855), care a şi locuit o vreme aici. În anii 1930, clădirea a fost obţinută de Biserica romano-catolică. În timpul regimului comunist a fost naţionalizată, găzduind un internat şi mai multe locuinţe. În cele din urmă, aici şi-a avut sediul şi o filială a Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”.

Descriere

Leder Jóseph a realizat mai multe proiecte, dintre care, Teleki Ádám a ales unul, ulterior intervenind pentru a schimba unele detalii, sugerate şi de soluţii adoptate pentru palatul Bánffy. Construcţia a început la 1790 şi a fost terminată înainte de 15 august 1795.

Fișier:Palatul Teleki.jpg
Palatul Teleki

Casa, amplasată pe colţ, are planul în formă de U, planimetria şi repertoriul decorativ demonstrând apartenenţa la barocul târziu, cu unele elemente clasiciste. Iniţial clădirea a fost proiectată cu trei intrări de poartă, asemănător palatului Bánffy. Cu o faţadă de 35 m, este o clădire impunătoare. Ornamentele cu urne de sub streaşină, ca şi faţada amintesc de palatul Bánffy. Poarta cu coloane şi balcon, galeria interioară cu arcade, boltită, s-a născut deja în spiritul tradiţiei ardelene. Poarta ornamentată şi balconul sunt opera lui Hartmann Antal.

Bibliografie

  1. Clujul baroc/Mircea Ţoca. – Cluj-Napoca: Dacia, 1983, p.93-94
  2. Cluj-Napoca : ghid de oraş/Iuliu Buta, Mihaela Bodea, Nicolae Edroiu .- Bucureşti, 1989, p.49-50 ISBN 973-41-0043-2
  3. Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p.74
  4. A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás/Vincze Zoltán. – Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2003, p. 48-50. ISBN 973-643-038-3
  5. Kolozsvári séták/Deák Árpád .- Kolozsvár : Stúdium Könyvkiadó, 2004, p.56. ISBN 973-643-072-3
  6. Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben/Gaal György. - Kolozsvár: Polis Könyvkiadó, 2007, p.129-130 ISBN 978-973-8341-85-2