Hossu-Longin, Francisc

Date biografice

N. 2 oct. 1847, în Zam, Hunedoara – d. 12 feb. 1935, Băsești, Sălaj. Cu origini vechi nobiliare românești din Țara Chioarului, Francisc Hossu-Longin a fost de profesie jurist, dar și om politic, ca membru în Partidul Național Român din Transilvania.

Primii ani de școală îi face la Deva și Orăștie, după care se mută la Beiuș, până în clasa a VI- a de liceu. Ultimele două clase de liceu le va termina la Colegiul Piariștilor din Cluj și Colegiul Reformat din Orăștie. Între 1868 și 1872, urmează cursuri la Facultatea de Drept din Pesta, Ungaria. Acolo, colaborează la revistele „Familia” și „Gura satului”, conduse de Iosif Vulcan, lucrând și ca bibliotecar pentru societatea „Petru Maior”.

Activitatea

După absolvirea facultății, Francisc Hoss-Longin se stabilește la Deva, unde își înființează un birou de avocatură și își susține doctoratul în științe juridice, devenind în scurt timp unul din fruntașii românilor ardeleni. La 1881, a fost unul din cei patru notari care au participat la Conferința de la Sibiu, înregistrând formarea Partidului Național Român din Transilvania. S-a opus legislației austro-ungare de limitare a folosirii limbii române în școală, contribuind, în schimb, la numeroase acțiuni militante pentru drepturile românilor, inclusiv la folosirea limbii române în școli. În timpul războiului de independență al României împotriva Turciei din 1877-1878, a contribuit la strângerea de fonduri și de ajutoare materiale pentru armata română. Și-a folosit calitatea de avocat ca apărător al memorandiștilor români, în procesul de la Cluj din 1894, dar și în alte cauze naționale ale românilor, în lupta lor pentru dobândirea de drepturi politice în Transilvania. În perioada 1895 – 1899, a fost director al Despărțământului Astra Deva, implicându-se de numeroase activități culturale și de educare a românilor din Ardeal.

A participat la Adunarea de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, din calitatea de membru în Consiliul Național Român din Deva. A fost ales ca membru în Marele Sfat Național al Transilvaniei, organism ce trebuia să voteze legislația Transilvaniei în perioada de tranziție spre unificarea deplină cu Regatul României. A avut legături cu mari personalități culturale și politice din epocă, dintre care pot fi amintiți George Barițiu, Nicolae Densușianu, Nicolae Iorga, Ioan Moța sau Aurel Vlad.

După 1918, Francisc Hossu-Longin a fost senator în două legislaturi, participând la elaborarea și votarea legislația agrare, de împroprietărire a țăranilor români, după promisiunea făcută de regele Ferdinand I pe frontul din Moldova, din 1917. A participat la festivitățile de încoronare de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922, primind, 10 ani mai târziu, din partea regelui Carol al II-lea, Ordinul „Ferdinand I” în grad de comandor, ca răsplată pentru meritele și loialitatea sa față de Coroana României.

Bibliografie

1. Mircea Popa, O biografie necunoscută a lui Francisc Hossu-Longin, în „Caiete Silvane”, revistă de cultură sub egida Uniunii Scriitorilor din România, pe https://caietesilvane.ro/o-biografie-necunoscuta-a-lui-francisc-hossu-longin/ consultat la 30 oct. 2024.
2. Clujeni ai secolului 20 . – Cluj-Napoca : Casa Cărții de Știință, 2000, p. 147.
3. Marcel Morar, Procesul politic de presă intentat lui Francisc Hossu-Longin pentru publicarea articolului „Mea culpa”, în „Sargetia”, postat 8 oct. 2013, pe https://www.anuarulsargetia.ro/procesul-politic-de-presa-intentat-lui-francisc-hossu-longin-pentru-publicarea-articolului-mea-culpa/ consultat la 30 oct. 2024.