Piso, Ioan
Date biografice
. (N. 24 aug. 1944, Petroșani, jud. Hunedoara). Istoric, arheolog, epigrafist, profesor universitar.
Studii liceale la Petroșani, terminate în 1962, urmate de cursurile Facultății de Istorie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, între 1962-1967. Imediat după absolvire, începe o carieră didactică în aceeași facultate, fiind numit asistent universitar (1967-1979). În anii 1968-1970, beneficiază de o bursă Herder la Universitatea din Viena, ca urmare a sprijinului fostului său profesor Constantin Daicoviciu, laureat al Premiului Herder în 1968. Din 1979 până în 1990, a fost lector universitar. După revoluție, a fost promovat conferențiar universitar (1990-1992) și apoi, profesor titular la Catedra de istorie veche a Facultății de Istorie și Filosofie, al cărui șef a fost între 1992-1996.
Activitatea didactică este completată de cea de arheolog pe șantierele deschise în siturile cetăților dacice din Munții Orăștiei. A întreprins săpături arheologice la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (1973 – 2018), unde a fost și responsabil de șantier între 1990 și 2018, dar și la castrul de la Cășei (jud. Cluj), astfel încât s-a profilat ca un foarte bun cercetător al istoriei vechi a românilor și excelent specialist în epigrafie latină. Ca atare, în anii regimului comunist a primit numeroase invitații la conferințe în străinătate, dar a fost împiedicat să participe. După căderea regimului totalitar, însă, istoricul clujean a participat la zeci de manifestări academice în țări europene, pe teme de epigrafie latină și arheologie. Totodată, a beneficiat de mai multe burse de specializare sau cercetare (Koln – 1993, 2003, 2004, 2005 și 2007; Bordeaux – 1992, Paris – 1996 - 1997) și stagii de predare ca visiting professor (Viena – 1990-1991, Graz, Austria – 2000, Universitatea din Léon, Spania – 2006, 2008, 2009).
Reputația de foarte bun epigrafist și de istoric, în general, i-au adus alte confirmări profesionale, dintre care amintim aici: director general al Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei între 1998 și 2008, fondator și director al Centrului de studii romane al UBB (2008), președinte al Fundației Culturale „Roșia Montană” (2009), participant la proiectul european „Eagle”, alături de universitățile din Roma, Oxford și Heidelberg, director de granturi de cercetare, conducător de doctorate, președinte al Comisiei zonale a Monumentelor și Siturilor istorice pentru zona de sud-vest (jud. Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș și Arad), etc.
Are contribuții valoroase la cercetarea istoriei vechi a românilor și, în special, a perioadei romane în Dacia, fiind unul dintre arheologii și epigrafiștii români de referință de astăzi, cu mai multe volume consistente ce tratează probleme ale inscripțiilor latine în Dacia romană și cu peste 200 de studii și articole de specialitate, în reviste din țară și străinătate. Valoarea academică i-a adus cooptarea în mai multe organisme naționale și internaționale, precum și premii și distincții onorifice în țară și străinătate. Face parte din redacțiile și colegiile științifice ale mai multor reviste din țară și din străinătate (Sylloge Epigraphica Barcinonensis, Barcelona; De arte, León; Acta Classica Universitatis Debreceniensis, Debrecen).
Opera (selectiv)
Inscriptiones Daciae Romanae III 2 (Sarmizegetusa), S. (cu I. I. Russu și V. Wollmann)
Fasti provinciae Daciae I. Die senatorischen Amtsträger
Inscriptions d'Apulum (Inscriptions de la Dacie Romaine) III/5, = Mémoires de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres, I-II
Das Heiligtum des Jupiter Optimus Maximus auf dem Pfaffenberg / Carnuntum, 1. Die Inschriften, Akademie Verlag
An der Nordgrenze des Römischen Reiches. Ausgewählte Studien (1972-2003) = Habes 41
Le forum vetus de Sarmizegetusa
Der Marmor im römischen Dakien (mit H. Müller, B. Schwaighofer, M. Benea)
Fasti provinciae Daciae II. Die ritterlichen Amtsträger, (Habelt Verlag)
Inscriptiones Daciae Romanae, Suppl. I. Inscriptiones laterum musei Zilahensis (cu D. Deac)
Inscriptiones Daciae Romanae, Suppl. II. Inscriptiones laterum musei Napocensis (cu F. Marcu)
Lexikon epigraphicum Daciae (LED) (cu R. Ardevan, C. Fenechiu, E. Beu-Dachin, St. Lalu)
Inscriptiones Daciae Romanae, Appendix III. Inscriptiones laterum museorum Banatus
Temesiensis (cu A. Ardeț, C. Timoc)
Afilieri. Distincții
1993 - membru corespondent al Institutului Arheologic German
1993 - membru de onoare al Societatii Belgiene de Studii Celtice
1997 - membru corespondent străin al Société Nationale des Antiquaires de France
1998 – membru corespondent al Institutului Arheologic Austriac
2000 - decoratia "Serviciu credincios" în rang de ofiter, conferită de președintele României
2003 - Premiul "Vasile Pârvan" al Academiei Române pentru volumele "Inscriptions d'Apulum (Inscriptions de la Dacie Romaine III 5, = Mémoires de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres, Paris 2001)”
2007 – membru al Academiei Regale din Barcelona
2010 – medalia Oszkár Hahn a Universitatii din Budapesta
2016 – decoratia “Serviciu credincios” în rang de comandor, înmânată de președintele României.
Bibliografie
- Ioan Piso, Curriculum Vitae, pe chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://hiphi.ubbcluj.ro/Public/File/CV/Istorie_antica/Ioan_Piso.pdf/ consultat la 10 dec. 2025.
- Profesorul Ioan Piso la 70 de ani, pe chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://biblioteca-digitala.ro/reviste/sargetia/41-sargetia-seria-noua-2014-V_011.pdf/ consultat la 10 dec. 2025.
