30 iun. 1825 - Înființarea Gondoskodó Társaság (Provisionalis Társaság) la Cluj, prima bancă de economii din Ardeal
Bölöni Farkas Sándor și înființarea Gondoskodó Társaság
La 30 iunie 1825, Bölöni Farkas Sándor a înființat la Cluj Gondoskodó Társaság („Provisionalis Társaság”), considerată prima bancă de economii de pe teritoriul Transilvaniei și Ungariei, care a devansat cu 10 ani pe cea de la Brașov și cu 15 pe cea înființată la Pesta. Bölöni Farkas Sándor a fost scriitor, traducător, organizator în domeniul cultural, numeroasele sale călătorii inspirându-i inițiativele, celebrul său jurnal Călătorii în America de Nord (1834) devenind adevărat manual pentru politicienii perioadei reformei. A fondat Gondoskodó Társaság după o călătorie la Viena, inspirat, probabil, de modelul vienez al acestor instituții.
Organizarea și managementul băncii
Farkas a urmărit să-și ajute în primul rând colegii funcționari, Gondoskodó punând accent pe economisire. A oferit membrilor săi o modalitate de economisire regulată, asigurându-se că economiile puteau fi utilizate doar în cazuri prestabilite (boală, bătrânețe etc.). Împrumuturile erau reglementate strict și garantate prin ipotecă, pe o perioadă care nu depășea un an, la o dobândă de 6%. S-a constituit și un „fond comun” (capitalul de bază al societății) provenit din taxele de intrare în societate, donații etc., care era gestionat separat. Membrii nu aveau drepturi asupra acestuia, nici în cazul dizolvării societății, când ar fi constituit baza unei fundații. Însă, dobânzile se împărțeau în totalitate între membri în funcție de sumele acumulate. Practic, societatea era o bancă ce se deosebea de o astfel de instituție doar prin aceea că deponenții săi trebuiau să fie membrii săi, dar împrumuturi puteau fi acordate și pentru nemembri. Managementul era similar cu al unei bănci. Se eliberau carnete de depozite, completate cu depunerile. La sfârșitul perioadei contabile era valorificată dobânda de depozit, introdusă și ea în carnete. Cererile de împrumut se depuneau în scris, deciziile adoptate fiind consemnate în procese verbale. S-a ținut o contabilitate corectă și regulată. Societatea avea președinte, trezorier, cenzor și secretar. Apoi, conducerea propriu zisă a fost asigurată inițial direct de membri, care se adunau pentru depunerile mensuale și rezolvarea de probleme administrative. Bianual, avea loc adunarea generală. Ca urmare a avântului cunoscut de societate, din 1833, s-a decis conducerea societății printr-un comitet desemnat anual, constituit din 8 membri.
Membrii
Dacă inițial membri au fost doar funcționari guberniali, din 1838 au acces la această calitate și consilieri locali, notari, avocați, din 1888, oricare locuitor al Clujului funcționar de stat, profesor, funcționar orășenesc, avocat sau notar public, iar din 1897 și profesori universitari.
Evoluție
Societatea a activat în general sub semnul progresului, cu excepția declinului din perioada revoluției pașoptiste. După Unire, în 1924, s-a schimbat forma originală de societate privată într-o formă juridică cooperatistă și Gondoskodó Társaság s-a alăturat Asociației Cooperativelor Economice și de Credit, al cărei sediu se afla la Cluj. A funcționat sub această formă până la naționalizare, în 1948.
Bibliografie
- Oberding József György, A Kolozsvári Gondoskodó Társaság, în „Erdélyi Múzeum”, Serie nouă, vol.5, 1934, p. 79-107.
- Gál Enikő, A Kolozsvári Gondoskodó Társaság: a modern szövetkezeti forma előfutára, în „Themis”, iun., 2016, p. 47-62.
