Bohățiel, Alexandru
Date biografice
(N. 12 august 1816, Vultureni, jud. Cluj – d. 11 iun. 1897, Cluj). Jurist, om politic român din Transilvania, militant pentru drepturile românilor din monarhia austro-ungară. Născut într-o familie de preot greco-catolic, înnobilată încă din secolul al XVII-lea, Alexandru Bohățiel începe studii primare și secundare la Școala confesională romano-catolică din Dej și la Liceul Piarist din Cluj (1830-1831), terminându-le la Blaj, urmate de studii juridice la Cluj și Târgu Mureș. Se implică în mișcarea culturală a românilor din Transilvania, fiind ales președinte onorific al primei „Societăți de lectură” a tinerilor studenți din Cluj, editând publicația Zorile. Printre semnatarii acestei reviste se numărau nume care vor deveni cunoscute în Transilvania pentru mișcarea de emancipare a românilor: Al. Papiu-Ilarian, Avram Iancu, Ioan Pușcariu, Teodor Baldi, Nicolae Popea, Alexandru Șotropa etc. În 1840 devine primul avocat român din Cluj, dobândind o situație materială care-i va permite susținerea politică și culturală a românilor din monarhia habsburgică. El însuși întră în arena politică, fiind convins că așa poate să susțină mult mai bine lupta românilor pentru drepturi politice în Transilvania. Astfel, la momentul revoluției din 1848, este deputat în Dieta de la Cluj, un an mai târziu intervenind pe lângă guvernul revoluționar maghiar al lui Lajos Kossuth pentru salvarea de la închisoare și chiar de la moarte a mai multor români, acuzați de participare la revoluție. A făcut parte din consiliul orășenesc al orașului Cluj (Congregația comitatului) până în 1861, când este numit căpitan suprem al districtului Năsăud, funcție pe care o va deține 15 ani. În același timp, este și membru al Dietei de la Sibiu (1863-1864), deputat în Senatul imperial de la Viena, ca reprezentat al Dietei din Sibiu și deputat în Dieta de la Cluj, din 1865. Protestează, din poziția de deputat, împotriva proiectului de uniune a Transilvaniei cu Ungaria, ca parte a proiectului de organizare a monarhiei dualiste austro-ungare în 1867. A ocupat și alte funcții în Cluj, precum cea de membru al Casei Magnaților (1869-1876), fondând la Bistrița, în 1873, banca „Aurora Credit Union”. Mai târziu, după pensionarea sa în 1876, și revenirea definitivă la Cluj, a fost unul dintre membrii fondatori și primul președinte al băncii clujene „Economul”, încă de la înființarea acestei, în 1886. Este un fapt notoriu că documentul revendicativ, cunoscut sub denumirea de memorandum, al românilor transilvăneni, prezentat Dietei de la Viena, în 1891-1892, a fost scris în casa acestuia. În semn de omagiu și apreciere a activității sale în slujba națiunii române din Transilvania și pentru contribuția sa la dezvoltarea economică a orașului Cluj, municipalitatea Cluj-Napoca a dat numele lui Alexandru Bohățiel unei străzi din oraș. De asemenea, un bust al său a fost dezvelit în orașul Năsăud, în 2009, în semn de recunoștință pentru cel care a condus districtul timp de 15 ani. Tot în semn de adâncă apreciere, școala gimnazială din satul clujean Vultureni, locul său natal, îi poartă azi numele.
Bibliografie
- "Din „Panteonul” marilor patrioți români transilvăneni: Bohățiel Alexandru", în „Răsunetul”, cotidianul bistrițenilor de oriunde, pe https://rasunetul.ro/bohatiel-alexandru/ consultat la 15 dec. 2025.
- Dan Fornade, "Personalități clujene (1800-2007): dicționar ilustrat", Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, p. 82.
- Ironim Marțian, "Alexandru Bohățel (1816-1897) la Năsăud", în chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://biblioteca-digitala.ro/reviste/arhiva-somesana/arhiva-somesana-seria-III-IX-2010-04.pdf/ consultat la 15 dec. 2025.
