Áron Berde

De la Memorie şi cunoaştere locală
Versiunea din 9 ianuarie 2026 11:15, autor: IoanT (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== (N. 8 mart. 1819, Laborfalva – d. 25 iun. 1892, Cluj). Jurist și profesor universitar maghiar, primul rector al Universității din Cluj, după înființarea acesteia în 1872. Descendent al unei vechi familii secuiești din Transilvania, a urmat cursuri gimnaziale la Cristuru Secuiesc (1827-1837), iar ultimii doi ani din clasele secundare le face la Colegiul Unitarian din Cluj, acolo unde va deveni profesor, din 1841. Își continuă studiile...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Date biografice

(N. 8 mart. 1819, Laborfalva – d. 25 iun. 1892, Cluj). Jurist și profesor universitar maghiar, primul rector al Universității din Cluj, după înființarea acesteia în 1872.

Descendent al unei vechi familii secuiești din Transilvania, a urmat cursuri gimnaziale la Cristuru Secuiesc (1827-1837), iar ultimii doi ani din clasele secundare le face la Colegiul Unitarian din Cluj, acolo unde va deveni profesor, din 1841. Își continuă studiile în Berlin, unde studiază doi ani științele naturii. Până în 1844 călătorește prin Europa, vizitând universități renumite din Germania, Franța și Elveția. La întoarcerea la Cluj, își reia catedra, predând științele naturii aproape două decenii. În 1863, se înființează Academia de Drept, iar Áron Berde este numit profesor de economie, dar și de statistică, finanțe și istorie. Între timp, în 1858 este ales membru corespondent al Academiei Ungare de Științe.

La înființarea Universității Regale din Cluj, în 1872, este numit profesor de economie, fiind totodată și primul său rector (1872-1873), iar în anii 1883-1884, decan al Facultății de Drept și Științe ale Statului.

A avut și o bogată activitate publicistică, editând mai multe publicații, cu profile diverse, în care și-a publicat articolele și studiile: științele naturii, precum Természetbarát (1846-1847) și Ipar és Természetbarát (1848), economic și comercial, ca Hetilap (1852-1855) și ziarul politic Kolozsvári Közlöny. Totodată, și-a încercat talentul în poezie, a scris despre istoria bisericească, și a purtat polemici cu alți savanți maghiari.

Opera

Légtüneménytan s a két Magyarhon égalji viszonyai („Meteorologia și condițiile climatice ale celor două ținuturi maghiare”), Cluj, 1847. A kémia iskolája („Școala chimiei”), trad. după Stöckhard, Cluj, 1848. Mit tegyen az erdélyi gazda, hogy jólétre jusson („Ce să facă țăranul transilvănean pentru a ajunge la bunăstare”), Cluj, 1859.