Poantă, Petru

De la Memorie şi cunoaştere locală
Versiunea din 12 ianuarie 2026 11:19, autor: IoanT (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== (N. 7 apr. 1947, Cerișor, jud. Hunedoara – d. 7 sept. 2013, Cluj-Napoca). Critic literar, eseist român. Face școala primară în satul natal, apoi studii secundare la Liceul Industrial nr. 1 din Hunedoara, pe care le absolvă în 1965 cu diplomă de bacalureat. Se înscrie și urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj între 1965-1970. Încă de pe băncile facultății, s-a implicat în fundarea u...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Date biografice

(N. 7 apr. 1947, Cerișor, jud. Hunedoara – d. 7 sept. 2013, Cluj-Napoca). Critic literar, eseist român. Face școala primară în satul natal, apoi studii secundare la Liceul Industrial nr. 1 din Hunedoara, pe care le absolvă în 1965 cu diplomă de bacalureat. Se înscrie și urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj între 1965-1970. Încă de pe băncile facultății, s-a implicat în fundarea unor publicații literare care au făcut istorie în peisajul cultural-literar al Clujului și nu numai. Astfel, în anii 1968-1970 a fost membru fondator și redactor, apoi chiar redactor-șef al revistei „Echinox”, perioadă urmată de una mult mai lungă, între 1970 și 1990, când a ocupat funcția de redactor al revistei „Steaua”. În paralel, colaborează și la alte reviste culturale și literare, precum „Luceafărul, „Tribuna”, „Convorbiri literare” sau „Orizont”. Debutează cu o traducere din poezia lui Georg Trakl în revista clujeană „Tribuna, 1966, și cu o cronică literară în „Echinox”, 1968. Debutul editorial și-l face în 1973 cu volumul Modalități lirice contemporane. După Revoluția din Decembrie 1989, Petru Poantă a ocupat mai multe funcții de conducere în instituții culturale: redactor la Editura Didactică și Pedagogică din București (1997), referent, ulterior director al Centrului Creației Populare Cluj (1998-2000), iar din 2001 șef al Direcției Județene Cluj pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural. A fost unul dintre cei mai buni specialiști în opera poetului George Coșbuc, realizând o ediție critică asupra operei acestuia, și publicată în 2004. A fost membru al Asociației Scriitorilor Români, Filiala Cluj, din partea căreia a primit mai multe premii: în 1973, 1978, 1994. După schimbarea numelui acesteia, în Uniunea Scriitorilor din România (USR), a primit alte câteva premii, în 1994, 2004 și 2006, precum și Premiul revistei „Poesis”, 1997. Din 1990, a fost membru al Societății Culturale „Lucian Blaga”, la manifestările căreia a participat constant.

Opera (selectiv)

Modalități lirice contemporane, 1973

Poezia lui George Coșbuc, 1976

Radiografii, vol. I,1978, vol. II, 1983

Scriitori contemporani. Radiografii, 1994

George Coșbuc, poetul, 1994

Cercul literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar, 1997; 2006

Caietul cu poeți – o antologie, 1996

Caietul cu poeți. Poeți clujeni contemporani, 1997

Caietul cu poeți. Dicționarul de poeți, 1998

Dicționar de poeți. Clujul contemporan, 1999

Clujul meu. Oameni și locuri, 2006

Clujul meu. Anii șaptezeci, 2007

Clujul meu. Anatomia unui miracol, 2013

Efectul Echinox sau despre echilibru, 2013, ediție aniversară, 2018

Opera lui George Coșbuc, 2004, 2016

Radiografii. Scriitori contemporani, 2020

Bibliografie

  1. Petru Poantă - Memoriale, volum alcătuit de Irina Petraș, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2014, p. 10-24; 95-96.
  2. Irina Petraș, Panorama criticii literare românești. 1950–2000, Cluj Napoca, 2001, p. 523-525.
  3. Irina Petraș, Literatură română contemporană, București, Editura Ideea Europeană, 2008, p. 728.
  4. Dan Fornade, Personalități clujene (1800-2007): dicționar ilustrat, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, p. 470.