De la Memorie şi cunoaştere locală
Clujul/Victor Lazăr .- Bucureşti : Cultura Naţională, 1923, 77p.
Volumul a apărut în seria Biblioteca „Oraşele noastre”, autorul fiind profesor la Şcoala normală de învăţători din Cluj.
Structurat în 11 capitole, primul tratează Situaţia geografică, urmat de o incursiune în istoria oraşului din cele mai vechi timpuri până la începutul sec. XX (Din trecutul Clujului).
Faţa Clujului de astăzi este capitolul în care sunt prezentate cartierele oraşului, sunt enumerate cele mai importante străzi şi pieţe ale oraşului, sunt amintite promenada şi cimitirul.
În capitolul Populaţia se fac referiri la români, saşi, unguri, evrei, armeni şi ţigani, fiind prezentate date furnizate de mai multe recensăminte desfăşurate în timp, începând cu secolul al XVIII-lea, din care sunt prezentate aspecte privind evoluţia numerică a locuitorilor, structura pe etnii, structura confesională. Un mic fragment face referiri la starea morală oficială a oraşului, după datele înregistrate la Poliţie în 1922, privind încălcări ale Codului penal.
Capitolul Cultul prezintă informaţii despre evoluţia situaţiei confesionale a orăşenilor. Dacă la început, arată autorul, orăşenii erau romano-catolici, situaţia se schimbă cu Reforma şi Contrareforma. În acest cadru mai larg este prezentată şi situaţia ortodocşilor. Sunt amintite apoi istoriile sau se fac descrieri ale Bisericii Ioan Bob, Bisericii Sfântul Mihail şi a altor biserici catolice (Franciscanilor, Minoriţilor, Piariştilor, Sfântul-Petru). Tot aşa sunt localizate şi se fac referiri istorice la bisericile reformate, unitariană, luterană. Sunt amintite apoi trei sinagogi mai mari.
Capitolul Învăţământul, începe cu o abordare istorică a problematicii pentru Cluj, pe care-l numeşte „oraşul şcoalelor”, context în care vorbeşte şi despre prima încercare, datată la 1825 de înfiinţare a unei şcoli româneşti, finalizată cu succes la 1852, cu deschiderea unei mici şcoli confesionale greco-catolice, cu un singur învăţător. Învăţământul superior este tratat într-un subcapitol special, cu istoricul Universităţii la Cluj şi prezentarea Universităţii Daciei Superioare de după 1918, cu facultăţi, institute şi publicaţii de specialitate, date statistice. Sunt aici referiri la cămine, precum şi la biblioteca Universităţii. Pe scurt, sunt apoi prezentate Academia de agricultură, Academia de comerţ, Conservatorul, Facultatea teologică reformată, Facultatea teologică unitară şi Şcoala Normală Superioară. În scurte subcapitole sunt prezentate cu date statistice liceele (Învăţământul secundar – Licee), Învăţământul primar şi Şcoale speciale.
Capitolul VIII este consacrat Societăţilor şi Muzeelor. Este amintită Reuniunea ardeleană pentru Muzeu şi înfiinţarea Muzeului Ardelean cu referiri la evoluţia colecţiilor sale, Reuniunea Carpatină cu iniţiativa înfiinţării Muzeului Carpatin, Reuniunea ardeleană maghiară de cultură, Muzeul de arte şi meserii din strada Gh. Bariţiu, Muzeul 1848 din Piaţa Mihai Viteazul. Dintre societăţile româneşti sunt amintite despărţământul ASTREI, Reuniunea femeilor greco-catolice, secţiile clujene ale Asociaţiei pentru studiul şi reforma socială, Societăţii filosofice, Societăţii de ştiinţe, Societăţii de medicină, Societăţii doamnelor ortodoxe române, Crucii Roşii, Societăţii pentru ocrotirea orfanilor. Sunt amintite de asemenea şi Asociaţia pentru Cultura Poporului, Asociaţia de propagandă pentru solidaritatea naţională şi socială a românilor, Cercul Ronsard, Societatea Iarnik-Bârseanu, Societatea italo-română, etc.
Capitolul VIII este intitulat Teatre, tipografii, presa, monumente. Prezentarea instituţiilor contemporane, teatre şi tipografii, sunt precedate de scurte consideraţii de ordin istoric. Este doar amintit apoi Teatrul Naţional şi Opera română, precum şi Societatea dramatică maghiară, şi sunt oferite date statistice privind numărul de tipografii din Cluj, date privind numărul tipografiilor româneşti şi al celor maghiare şi evreieşti, precum şi statistici similare privind periodicele la 1922. Într-o manieră similară, statistică, sunt amintite şi librăriile. Monumentele amintite în volum sunt statuia lui Matei Corvin, cu o scurtă descriere, Lupoaica şi bustul lui Emeric Miko. Este precizată intenţia ridicării statuii lui Avram Iancu şi a a unui monument al lui Mihai Eminescu.
Industria este tratată în cel de-al IX-lea capitol, iar Comerţul, în capitolul X. Consideraţiile de natură istorică sunt completate cu date statistice corespunzătoare anului 1912.
Ultimul capitol prezintă Ţinutul Clujului, cu cadrul geografic, populaţie, port, alfabetizare, stare materială şi enumerarea comunelor sale. Cartea, cu ilustraţii, mai cuprinde o scurtă bibliografie şi o hartă.
