De la Memorie şi cunoaştere locală
Romul Ladea şi lumea lui cuprinzătoare : volum omagial/Dorian Grozdan. – Timişoara : Facla, 1979, 375 p.
Cuvântul înainte, semnat de Dorian Grozdan, subliniază motivaţia acestui demers, un omagiu pe care Timişoara, prin Editura Facla, îl aducea sculptorului Romul Ladea. Cercetarea s-a bazat pe cataloagele apărute, în mare parte pe Catalogul retrospectivei Ladea (Cluj-Napoca 1971), prefaţat de Negoiţă Lăptoiu şi Alexandra Rus , presa vremii, monografii, articole, pe contribuţia unor personalităţi marcante, care l-au cunoscut pe artist ori s-au apropiat direct sau indirect de opera acestuia.
Acelaşi Dorian Grozdan, semnează primul capitol, Cronologie – Concordanţe – Interferenţe. Capitolul cuprinde prezentarea Locurilor natale ale sculptorului, a Părinţilor. Partea cea mai consistentă a acestui capitol, este o reconstituire a biografiei artistului prin prisma unei originale Cronologii, care punctează momentele importante din viaţa celui biografiat, dar şi evenimente semnificative din viaţa culturală a timpului, din cariera altor personalităţi culturale ale vremii.
Capitolul al doilea, Vibraţii nemuritoare, cuprinde fragmente cu caracter omagial semnate de: Ion Frunzetti (Cuvânt pentru trecerea veşnicului Ladea), Ştefan Gomboşiu (Permanenţele artei), Ion Vlasiu (Un clasic de factură europeană), Pavel Bellu (Vulcanul cristalizat), Ion Brad (Ladea), Paul Anghel (Meşterul), Barbu Brezeanu (Personalitatea cioplitorului).
Al treilea capitol, Eu şi ai mei reuneşte de fapt pe lângă o fotografie a sculptorului, datată la 1943, fotografii ale unor lucrări sau detalii ale acestora, între care numeroase autoportrete şi portrete ale apropiaţilor săi: Autoportret (detaliu) (1934), Mama Eva (1955), Tatăl meu Gheorghe (1935), Portretul fratelui meu Toma (detaliu), Mama (1936), Autoportret (1928), Soţia mea (relief) (1953), Autoportret (1954), Familia (Ladea, soţia, mama) (1945), Fiul meu Ion (1945), Autoportret (1953), Portret de femeie (1926), Autoportret (1940), Portret de copil (1947), Mama (1922), Portret de ţăran (1937), Iancu Bobu (1924).
Capitolul Oraşe şi etape, debutează cu subcapitolul Etapa arădeană. Referiri la această etapă din viaţa şi cariera artistului regăsim în paginile semnate de Horia Medeleanu (Anii de început), Emil Botiş (Amintiri despre Romul Ladea), Marcel Olinescu (Întâlnirile mele cu artistul), Petre Pascu (Debutul de la Arad şi „Înnoirea”). Următorul subcapitol, intitulat Etapa Timişoreană se fundamentează pe paginile semnate de Ionel Teodoreanu („Mă decopăr în faţa acestei sculpturi”), Vasile Netea (Cu gândul la Romul Ladea), Andrei A. Lillin (Unul din spiţa lui Iovan Iorgovan), C. Miu-Lerca (Întâlniri), Ion Bănuţă (Un om pe pământ, de fier, de argint), Aurel Cosma (Colaborator la revista „Luceafărul”), George C. Bogdan (Omul, artistul şi prietenul), Al. Jebeleanu (Optimismul dăltuitor de frumos), Rodica Medeleţ (Operele din Muzeul Banatului), Turcuş Aurel (Romul Ladea şi Ioachim Miloia).
Etapa Clujeană este punctată de Mihai Beniuc (Unul din marile nume ale sculpturii române), Negoiţă Lăptoiu (Suceagul, etapă a unei tulburătoare experienţe), Vasile Muscă (Concepţia şi reprezentarea omului în sculptura tîrzie a lui Romul Ladea), N. D. Pârvu (Instantanee), V. Copilu-Cheatră (Dincolo de mască).
Al patrulea capitol, Zbateri şi căutări, prezintă o nouă galerie de fotografii ale lucrărilor artistului: Lucrări de început, Grigore Benetato (1955), Virgil Vătăşianu (1966), Nud (1941), Maternitate (1953), Maternitate (1965), Maternitate (Colecţia Petre Pascu), Iubire părintească (1958), Gingăşie (1956), Compoziţie (Muzeul de Artă Cluj-Napoca), Fraţii (1962), Fată cu floare (Muzeul de Artă Bucureşti), Nud (1963), Nud culcat (1963), Nud (1965), Pătru Opincă.
Contingenţe spirituale este capitolul care reuneşte poezii şi eseuri dedicate lui Romul Ladea, semnate de: Lucian Blaga (Pean pentru o tânără [Întruchipare în lut de Romul Ladea]), Mircea Şerbănescu (Darurile poeţilor), Ion Stoia-Udrea (Ultimul vers [Luciei Piso-Ladea, la moartea lui Romulus Ladea]), Pavel Bellu (Cioplitorul în lemn), Dorian Grozdan (Preludiu), Romul Fabian (Trec zilele), Viana Şerban (Pygmalion), Cornel Ungureanu (Pretextele „povestirii”), Deliu Petroiu (Un model al lui Ladea: scriitorul Virgil Birou), Nicolae Ţirioi (Scriitorii în viziunea sculptorului), Petru Vintilă (Romulus Ladea), Dorian Grozdan (Portretul unui mare prieten).
O ultimă galerie de fotografii ale lucrărilor lui Romul Ladea este prezentată în capitolul intitulat Legendă, istorie, cultură: Şcoala Ardeleană (1973), Iovan Iorgovan (1938), Iovan Iorgovan (1936-1937), Iovan Iorgovan (1947), Horea (1964), Horea (1931), Cloşca (1932), Gheorghe Doja (1932-1934), Gheorghe Doja (1932-1934), Simion Bărnuţiu (1932), Ostaşul român (proiect) (1962), Nicolae Bălcescu (1974), Zaharia Bârsan (1940), Horea (1954-1955), Cronicarul (Ion Creangă) (1947), Lucian Blaga (1947), Monumentul lui Lucian Blaga (1970), Monumentul lui Ion Agârbiceanu (1970), Monumentul lui Liviu Rebreanu (1966), Monumentul lui Mihail Sadoveanu (1967), Virgil Birou (1935), Ion Popovici Bănăţeanul (variantă), C. Daicoviciu (1961), A.D. Xenopol (1924), Al. Popescu-Negură (1924), Grigore Ion (1936).
Opiniile despre artă ale lui Romul Ladea le regăsim în ultimul capitol al volumul omagial: Profilul unei pasiuni/Ion Protopin (din corespondeţa lui cu Ladea şi convorbire pe marginea monumentului lui Lucian Blaga), Romul Ladea despre arta plastică (Schiţa unei conferinţe despre arte plastice, publicată în fragmente în „Revista Institutului Social Banat-Crişana” [1939]), Să-ţi apropii lucrurile vieţii... (text publicat în revista „Contemporanul” [1970], Strămoşii mi-au lăsat (fragmente dintr-un interviu apărut în „Dacia” [1943]).
Ultimul capitol al volumului, intitulat Lucrări, prezintă exhaustiv opera lui Romul Ladea (catalogul Desenelor, al Busturilor şi monumentelor ridicate, al Sculpturilor, o listă a Lucrărilor pierdute), dar şi Expoziţiile la care a participat, enumerate în ordine cronologică şi o Bibliografie.
