http://www.bjc.ro/wiki/index.php?action=history&feed=atom&title=Aciu%2C_Elena 2026-04-05T20:26:23Z Revizia istoricului pentru această pagină de pe wiki MediaWiki 1.10.2 http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Aciu%2C_Elena&diff=5366&oldid=prev 2017-05-25T08:00:25Z

<p>Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== n. 1875, Bârsana, jud. Maramureș - d. 3 iun. 1955 (1937?), Cluj Profesoară, activistă pe tărâm cultural, educativ și caritabil Născută Fabian, ...</p> <p><b>Pagină nouă</b></p><div>__TOC__<br /> ==Date biografice==<br /> <br /> n. 1875, Bârsana, jud. Maramureș - d. 3 iun. 1955 (1937?), Cluj<br /> <br /> Profesoară, activistă pe tărâm cultural, educativ și caritabil<br /> <br /> Născută Fabian, a fost cea de-a doua din cele patru fiice ale dascălului Nicolae Fabian.<br /> <br /> A absolvit școala primară în satul natal, iar școala secundară la Sighetu Marmației. A urmat apoi cursurile Școlii Normale din Cluj și cele ale Institutului Pedagogic Superior din Budapesta, între anii 1894-1897. S-a specializat în științe pedagogice, limbi străine, istorie și geografie.<br /> <br /> După absolvire a intrat în învățământ. Și-a început cariera pedagogică în septembrie 1897, la Școala civilă română din Beiuș, transformată mai târziu în Liceu de fete.<br /> <br /> A activat în ''Reuniunea Femeilor Române'' din Beiuș, în cadrul căreia a avut numeroase inițiative, între care cea a înființării bibliotecii Reuniunii. În 1919, în timpul campaniei din Ungaria, s-a înrolat ca misionară din partea ''Reuniunii Femeilor Române'' din Beiuș, îngrijind soldații români răniți în lupte, în spitalele din Oradea. Pentru activitatea depusă a fost decorată de Regele Ferdinand cu medalia ''Crucea Regina Maria'', clasa a II-a.<br /> <br /> În septembrie 1920 s-a transferat la Școala medie de fete din Șimleul Silvaniei. Aici s-a căsătorit cu fruntașul politic național-român Alexandru Aciu. Între anii 1924-1934 a fost președintă a ''Reuniunii Femeilor Române Sălăjene'', calitate în care a desfășurat o prodigioasă activitate culturală și de asistență socială. Astfel Ministerul Sănătății și Ocrotirii Sociale a propus decorarea sa cu Ordinul ''Meritul Sanitar'', gradul I (1934).<br /> <br /> În anul 1934 Elena Aciu s-a pensionat și s-a mutat cu familia la Cluj. Aici a activat în cadrul ''Reuniunii Sfânta Maria a Femeilor Române Greco-Catolice'', îndeplinind funcța de președintă a acestei organizații (1935-1936).<br /> <br /> A participat la Paris la un Congres internațional despre rolul femeii în educație, obținând un premiu important cu o monografie dedicată Clarei Maniu. A scris piese de teatru în special pentru școlari.<br /> <br /> ==Opera (selectiv)==<br /> ''Din istoria neamului'' (1920); ''Maial'' (1921); ''Ileana Cosânzeana: Feerie melodramatică în trei acte și un tablou'' (1922); ''O șezătoare'' (1922); ''Inimi nobile'' (1924); ''Romana. Piesă națională într-un act pentru școlari și tinerime'' (1924); ''Bunica. Piesă ocazională petru serbarea națională de 10 Maiu în 2 acte'' (1926); ''Rosamunda. Alegorie eucharistică în patru acte și un tablou. Legenda lui Gral prelucrată pentru scenă de Elena dr. Aciu, n. Fabian'' (1927); ''Visul mamei'' (1930); ''Cuibul. Piesă ocazională de Paști pentru copiii de la grădiniță, cu cântece și dansuri populare în trei acte'' (1935).<br /> <br /> ==Bibliografie==<br /> #Cultură și politici culturale în viața și opera Elenei Aciu (1875-1955)/Marin Pop la http://www.e-antropolog.ro/2010/12/cultura-si-politici-culturale-in-viata-si-opera-elenei-aciu-1875-1955/, accesat la 2 nov. 2016.<br /> #SĂLAJ - OAMENI ŞI OPERE Dicţionar biobibliografic, p.10-11, la http://www.bjs.ro/Document_Files/Dictionarul%20Biobibliografic/00000032/sukts_DictionarSalaj_OameniSiOpere_BT.pdf, accesat la 2 nov. 2016<br /> &lt;br&gt;<br /> [[Categorie:Cluj]]<br /> [[Categorie:Personalităţi locale]]</div>

Ghizela