<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<?xml-stylesheet type="text/css" href="http://www.bjc.ro/wiki/skins/common/feed.css?63"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xml:lang="ro">
		<id>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?action=history&amp;feed=atom&amp;title=Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_din_Ora%C8%99ul_de_Jos</id>
		<title>Biserica Reformată-Calvină din Orașul de Jos - Revizia istoricului</title>
		<link rel="self" type="application/atom+xml" href="http://www.bjc.ro/wiki/index.php?action=history&amp;feed=atom&amp;title=Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_din_Ora%C8%99ul_de_Jos"/>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_din_Ora%C8%99ul_de_Jos&amp;action=history"/>
		<updated>2026-04-03T22:28:52Z</updated>
		<subtitle>Revizia istoricului pentru această pagină de pe wiki</subtitle>
		<generator>MediaWiki 1.10.2</generator>

	<entry>
		<id>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_din_Ora%C8%99ul_de_Jos&amp;diff=7210&amp;oldid=prev</id>
		<title>IoanT: /* Detalii istorice */</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_din_Ora%C8%99ul_de_Jos&amp;diff=7210&amp;oldid=prev"/>
				<updated>2022-04-01T05:04:53Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;&lt;span class=&quot;autocomment&quot;&gt;Detalii istorice&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;

			&lt;table border='0' width='98%' cellpadding='0' cellspacing='4' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;
			&lt;tr&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;←Versiunea anterioară&lt;/td&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;Versiunea de la data 1 aprilie 2022 05:04&lt;/td&gt;
			&lt;/tr&gt;
		&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 1:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;
&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 1:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;__TOC__&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;__TOC__&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;==Detalii istorice==&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;==Detalii istorice==&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;[[Imagine:074.jpg|thumb|100px|left|]]Biserica a fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, folosită de credincioșii calvini, timp de peste o sută de ani. Edictul de toleranță din veacul al XVIII-lea i-a  stimulat pe calvinii clujeni în dorința lor de a avea o biserică nouă, mare, la nivelul secolului al XIX-lea. Acum mai este numită şi ''Biserica Reformată cu două turnuri'', fiind unul din edificiile emblematice ale municipiului Cluj-Napoca. &lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;[[Imagine:074.jpg|thumb|100px|left|]]Biserica a fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, folosită de credincioșii calvini, timp de peste o sută de ani. Edictul de toleranță din veacul al XVIII-lea i-a  stimulat pe calvinii clujeni în dorința lor de a avea o biserică nouă, mare, la nivelul secolului al XIX-lea. Acum mai este numită şi &lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;'&lt;/ins&gt;''Biserica Reformată cu două turnuri&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;'&lt;/ins&gt;'', fiind unul din edificiile emblematice ale municipiului Cluj-Napoca. &lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;Construcția a început în prima jumătate a secolului al XIX-lea, într-un stil neoclasic, după planurile arhitectului Winkler Georg, inspirat și de biserica mare din Debrecen. De la început, proiectanții și credincioșii au anticipat că vor avea nevoie de mulți bani pentru ridicarea ei, de aceea s-a inițiat o campanie de strângere de fonduri, în 1828, realizându-se, într-un singur an, fundația și punându-se, în octombrie 1829 piatra de temelie. După moartea lui Winkler Georg, execuția lucrărilor a fost preluată de către arhitectul Anton Kagerbauer, care a modificat, însă, proiectul inițial, finalizând construcția bisericii abia în 1851. Finalizarea tuturor lucrărilor a avut loc abia în 1879.&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;Construcția a început în prima jumătate a secolului al XIX-lea, într-un stil neoclasic, după planurile arhitectului Winkler Georg, inspirat și de biserica mare din Debrecen. De la început, proiectanții și credincioșii au anticipat că vor avea nevoie de mulți bani pentru ridicarea ei, de aceea s-a inițiat o campanie de strângere de fonduri, în 1828, realizându-se, într-un singur an, fundația și punându-se, în octombrie 1829 piatra de temelie. După moartea lui Winkler Georg, execuția lucrărilor a fost preluată de către arhitectul Anton Kagerbauer, care a modificat, însă, proiectul inițial, finalizând construcția bisericii abia în 1851. Finalizarea tuturor lucrărilor a avut loc abia în 1879.&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;</summary>
		<author><name>IoanT</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_din_Ora%C8%99ul_de_Jos&amp;diff=6972&amp;oldid=prev</id>
		<title>IoanT: /* Detalii arhitectonice */</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_din_Ora%C8%99ul_de_Jos&amp;diff=6972&amp;oldid=prev"/>
				<updated>2022-03-16T07:38:35Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;&lt;span class=&quot;autocomment&quot;&gt;Detalii arhitectonice&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;

			&lt;table border='0' width='98%' cellpadding='0' cellspacing='4' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;
			&lt;tr&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;←Versiunea anterioară&lt;/td&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;Versiunea de la data 16 martie 2022 07:38&lt;/td&gt;
			&lt;/tr&gt;
		&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 10:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;
&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 10:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;[[Imagine:171.jpg|thumb|100px|right|]]Intrarea principală este străjuită de 6 coloane masive, sprijinite pe capiteluri corintice, câte două, aproape lipite, în lateralele intrării și câte unul deoparte și de alta a ușii. Cele două turnuri, de formă pătrată, au o înălțime de 40 m. Fiecare din cele două turnuri are propria intrare. Este de remarcat aticul, realizat deasupra timpanului, între cele două turnuri, făcând ca fațada să pară cu mult mai înaltă și mai impozantă. &lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;[[Imagine:171.jpg|thumb|100px|right|]]Intrarea principală este străjuită de 6 coloane masive, sprijinite pe capiteluri corintice, câte două, aproape lipite, în lateralele intrării și câte unul deoparte și de alta a ușii. Cele două turnuri, de formă pătrată, au o înălțime de 40 m. Fiecare din cele două turnuri are propria intrare. Este de remarcat aticul, realizat deasupra timpanului, între cele două turnuri, făcând ca fațada să pară cu mult mai înaltă și mai impozantă. &lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;Primul nivel al întregii fațade este plin de ferestre mari, lungi și boltite, ceea ce asigură o iluminare destul de bună în interior, caracterizat mai ales de austeritate. De aceea, poate, piesa cea mai reprezentativă a acestui decor de interior este orga masivă, barocă, datând de prin 1775 și adusă aici dintr-o altă biserică mai veche, existentă pe același loc. Din păcate, această orgă este nefuncțională astăzi, din cauza condițiilor proaste în care a fost ținută după ce a fost luată și dusă la Muzeul Ardelean, apoi reamplasată într-o altă biserică din Cluj, ca apoi să fie readusă de enoriași la locul ei, în 1991.&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;Primul nivel al întregii fațade este plin de ferestre mari, lungi și boltite, ceea ce asigură o iluminare destul de bună în interior, caracterizat mai ales de austeritate. De aceea, poate, piesa cea mai reprezentativă a acestui decor de interior este orga masivă, barocă, datând de prin 1775 și adusă aici dintr-o altă biserică mai veche, existentă pe același loc. Din păcate, această orgă este nefuncțională astăzi, din cauza condițiilor proaste în care a fost ținută după ce a fost luată și dusă la &lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;[[Societatea_Muzeul_Ardelean|&lt;/ins&gt;Muzeul Ardelean&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;]]&lt;/ins&gt;, apoi reamplasată într-o altă biserică din Cluj, ca apoi să fie readusă de enoriași la locul ei, în 1991.&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;Prima renovare mai importantă a bisericii a avut loc în 1911, când a fost racordată la sistemul electric. După câţiva ani, în 1922 s-au demarat noi lucrări de renovare, terminate în 1926, cu ocazia cărora biserica a fost zugrăvită din nou. Astăzi, Biserica Reformată-Calvină este într-o stare de degradare exterioară evidentă.&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;Prima renovare mai importantă a bisericii a avut loc în 1911, când a fost racordată la sistemul electric. După câţiva ani, în 1922 s-au demarat noi lucrări de renovare, terminate în 1926, cu ocazia cărora biserica a fost zugrăvită din nou. Astăzi, Biserica Reformată-Calvină este într-o stare de degradare exterioară evidentă.&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;</summary>
		<author><name>IoanT</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_din_Ora%C8%99ul_de_Jos&amp;diff=5675&amp;oldid=prev</id>
		<title>Ghizela la 31 mai 2017 11:16</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_din_Ora%C8%99ul_de_Jos&amp;diff=5675&amp;oldid=prev"/>
				<updated>2017-05-31T11:16:31Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;&lt;/p&gt;

			&lt;table border='0' width='98%' cellpadding='0' cellspacing='4' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;
			&lt;tr&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;←Versiunea anterioară&lt;/td&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;Versiunea de la data 31 mai 2017 11:16&lt;/td&gt;
			&lt;/tr&gt;
		&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 1:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;
&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 1:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;__TOC__&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;__TOC__&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;==Detalii istorice==&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;==Detalii istorice==&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;Biserica a fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, folosită de credincioșii calvini, timp de peste o sută de ani. Edictul de toleranță din veacul al XVIII-lea i-a  stimulat pe calvinii clujeni în dorința lor de a avea o biserică nouă, mare, la nivelul secolului al XIX-lea. Acum mai este numită şi ''Biserica Reformată cu două turnuri'', fiind unul din edificiile emblematice ale municipiului Cluj-Napoca. &lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;[[Imagine:074.jpg|thumb|100px|left|]]&lt;/ins&gt;Biserica a fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, folosită de credincioșii calvini, timp de peste o sută de ani. Edictul de toleranță din veacul al XVIII-lea i-a  stimulat pe calvinii clujeni în dorința lor de a avea o biserică nouă, mare, la nivelul secolului al XIX-lea. Acum mai este numită şi ''Biserica Reformată cu două turnuri'', fiind unul din edificiile emblematice ale municipiului Cluj-Napoca. &lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;Construcția a început în prima jumătate a secolului al XIX-lea, într-un stil neoclasic, după planurile arhitectului Winkler Georg, inspirat și de biserica mare din Debrecen. De la început, proiectanții și credincioșii au anticipat că vor avea nevoie de mulți bani pentru ridicarea ei, de aceea s-a inițiat o campanie de strângere de fonduri, în 1828, realizându-se, într-un singur an, fundația și punându-se, în octombrie 1829 piatra de temelie. După moartea lui Winkler Georg, execuția lucrărilor a fost preluată de către arhitectul Anton Kagerbauer, care a modificat, însă, proiectul inițial, finalizând construcția bisericii abia în 1851. Finalizarea tuturor lucrărilor a avut loc abia în 1879.&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;Construcția a început în prima jumătate a secolului al XIX-lea, într-un stil neoclasic, după planurile arhitectului Winkler Georg, inspirat și de biserica mare din Debrecen. De la început, proiectanții și credincioșii au anticipat că vor avea nevoie de mulți bani pentru ridicarea ei, de aceea s-a inițiat o campanie de strângere de fonduri, în 1828, realizându-se, într-un singur an, fundația și punându-se, în octombrie 1829 piatra de temelie. După moartea lui Winkler Georg, execuția lucrărilor a fost preluată de către arhitectul Anton Kagerbauer, care a modificat, însă, proiectul inițial, finalizând construcția bisericii abia în 1851. Finalizarea tuturor lucrărilor a avut loc abia în 1879.&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 8:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;
&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 8:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;Această biserică este una dintre cele mai mari din Cluj-Napoca, cu o fațadă masivă, elegantă, dar greoaie, cu numeroase elemente arhitectonice și decorative. Ineditul acestei construcții constă în faptul că lățimea este, practic, mai lungă decât lungimea. Ea are două nave centrale care se întretaie în unghi drept, realizând planul de cruce: nava mai lungă are 55 m, iar cea mai scurta doar 42, înălțimea navei centrale este de 19,5 m, cupola centrală având un diametru de 12,6 m. Este interesant faptul că această cupolă se află sub acoperiş, iar planul în cruce a bisericii se observă cu greu dinspre faţada principală. &lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;Această biserică este una dintre cele mai mari din Cluj-Napoca, cu o fațadă masivă, elegantă, dar greoaie, cu numeroase elemente arhitectonice și decorative. Ineditul acestei construcții constă în faptul că lățimea este, practic, mai lungă decât lungimea. Ea are două nave centrale care se întretaie în unghi drept, realizând planul de cruce: nava mai lungă are 55 m, iar cea mai scurta doar 42, înălțimea navei centrale este de 19,5 m, cupola centrală având un diametru de 12,6 m. Este interesant faptul că această cupolă se află sub acoperiş, iar planul în cruce a bisericii se observă cu greu dinspre faţada principală. &lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;Intrarea principală este străjuită de 6 coloane masive, sprijinite pe capiteluri corintice, câte două, aproape lipite, în lateralele intrării și câte unul deoparte și de alta a ușii. Cele două turnuri, de formă pătrată, au o înălțime de 40 m. Fiecare din cele două turnuri are propria intrare. Este de remarcat aticul, realizat deasupra timpanului, între cele două turnuri, făcând ca fațada să pară cu mult mai înaltă și mai impozantă. &lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;[[Imagine:171.jpg|thumb|100px|right|]]&lt;/ins&gt;Intrarea principală este străjuită de 6 coloane masive, sprijinite pe capiteluri corintice, câte două, aproape lipite, în lateralele intrării și câte unul deoparte și de alta a ușii. Cele două turnuri, de formă pătrată, au o înălțime de 40 m. Fiecare din cele două turnuri are propria intrare. Este de remarcat aticul, realizat deasupra timpanului, între cele două turnuri, făcând ca fațada să pară cu mult mai înaltă și mai impozantă. &lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;Primul nivel al întregii fațade este plin de ferestre mari, lungi și boltite, ceea ce asigură o iluminare destul de bună în interior, caracterizat mai ales de austeritate. De aceea, poate, piesa cea mai reprezentativă a acestui decor de interior este orga masivă, barocă, datând de prin 1775 și adusă aici dintr-o altă biserică mai veche, existentă pe același loc. Din păcate, această orgă este nefuncțională astăzi, din cauza condițiilor proaste în care a fost ținută după ce a fost luată și dusă la Muzeul Ardelean, apoi reamplasată într-o altă biserică din Cluj, ca apoi să fie readusă de enoriași la locul ei, în 1991.&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;Primul nivel al întregii fațade este plin de ferestre mari, lungi și boltite, ceea ce asigură o iluminare destul de bună în interior, caracterizat mai ales de austeritate. De aceea, poate, piesa cea mai reprezentativă a acestui decor de interior este orga masivă, barocă, datând de prin 1775 și adusă aici dintr-o altă biserică mai veche, existentă pe același loc. Din păcate, această orgă este nefuncțională astăzi, din cauza condițiilor proaste în care a fost ținută după ce a fost luată și dusă la Muzeul Ardelean, apoi reamplasată într-o altă biserică din Cluj, ca apoi să fie readusă de enoriași la locul ei, în 1991.&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;</summary>
		<author><name>Ghizela</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_din_Ora%C8%99ul_de_Jos&amp;diff=5674&amp;oldid=prev</id>
		<title>Ghizela la 31 mai 2017 11:14</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_din_Ora%C8%99ul_de_Jos&amp;diff=5674&amp;oldid=prev"/>
				<updated>2017-05-31T11:14:14Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;&lt;/p&gt;

			&lt;table border='0' width='98%' cellpadding='0' cellspacing='4' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;
			&lt;tr&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;←Versiunea anterioară&lt;/td&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;Versiunea de la data 31 mai 2017 11:14&lt;/td&gt;
			&lt;/tr&gt;
		&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 1:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;
&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 1:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;Detalii istorice&lt;del style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;. A &lt;/del&gt;fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, folosită de credincioșii calvini, timp de peste o sută de ani. Edictul de toleranță din veacul al XVIII-lea i-a  stimulat pe calvinii clujeni în dorința lor de a avea o biserică nouă, mare, la nivelul secolului al XIX-lea. Acum mai este numită şi Biserica Reformată cu două turnuri, fiind unul din edificiile emblematice ale municipiului Cluj-Napoca&lt;del style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;. Construcția a început în prima jumătate a secolului al XIX-lea, într-un stil neoclasic, după planurile arhitectului Winkler Georg, inspirat și de biserica mare din Debrecen. De la început, proiectanții și credincioșii au anticipat că vor avea nevoie de mulți bani pentru ridicarea ei, de aceea s-a inițiat o campanie de strângere de fonduri, în 1828, realizându-se, într-un singur an, fundația și punându-se, în octombrie 1829 piatra de temelie. După moartea lui Winkler Georg, execuția lucrărilor au fost preluate de către arhitectul Anton Kagerbauer, care a modificat, însă, proiectul inițial, finalizând construcția bisericii abia în 1851. Finalizarea tuturor lucrărilor a avut loc abia în 1879.&lt;/del&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;__TOC__&lt;/ins&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;del style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;Detalii arhitectonice. Această biserică este una dintre cele mai mari din Cluj-Napoca, cu o fațadă masivă, elegantă, dar greoaie, cu numeroase elemente arhitectonice și decorative. Ineditul acestei construcții constă în faptul că lățimea este, practic, mai lungă decât lungimea. Ea are două nave centrale care se întretaie în unghi drept, realizând planul de cruce: nava mai lungă are 55 m, iar cea mai scurta doar 42, înălțimea navei centrale este de 19,5 m, cupola centrală având un diametru de 12,6 m. Este interesant faptul că această cupolă se află sub acoperiş, iar planul în cruce a bisericii se observă cu greu dinspre faţada principală. Intrarea principală este străjuită de 6 coloane masive, sprijinite pe capiteluri corintice, câte două, aproape lipite, în lateralele intrării și câte unul deoparte și de alta a ușii. Cele două turnuri, de formă pătrată, au o înălțime de 40 m. Fiecare din cele două turnuri are propria intrare. Este de remarcat aticul, realizat deasupra timpanului, între cele două turnuri, făcând ca fațada să pară cu mult mai înaltă și mai impozantă. Primul nivel al întregii fațade este plin de ferestre mari, lungi și boltite, ceea ce asigură o iluminare destul de bună în interior, caracterizat mai ales de austeritate. De aceea, poate, piesa cea mai reprezentativă a acestui decor de interior este orga masivă, barocă, datând de prin 1775 și adusă aici dintr-o altă biserică mai veche, existentă pe același loc. Din păcate, această orgă este nefuncțională astăzi, din cauza condițiilor proaste în care a fost ținută după ce a fost luată și dusă la Muzeul Ardelean, apoi reamplasată într-o altă biserică din Cluj, ca apoi să fie readusă de enoriași la locul ei, în 1991.&lt;/del&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;==&lt;/ins&gt;Detalii istorice&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;==&lt;/ins&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;del style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;Prima renovare mai importantă a bisericii a avut loc în 1911, când a fost racordată la sistemul electric. După câţiva ani, în 1922 au demarat noi lucrări de renovare, terminate în 1926, cu ocazia căruia biserica a fost zugrăvită din nou. Astăzi, Biserica Reformată-Calvină este într-o stare de degradare exterioară evidentă&lt;/del&gt;.&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;Biserica a &lt;/ins&gt;fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, folosită de credincioșii calvini, timp de peste o sută de ani. Edictul de toleranță din veacul al XVIII-lea i-a  stimulat pe calvinii clujeni în dorința lor de a avea o biserică nouă, mare, la nivelul secolului al XIX-lea. Acum mai este numită şi &lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;''&lt;/ins&gt;Biserica Reformată cu două turnuri&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;''&lt;/ins&gt;, fiind unul din edificiile emblematice ale municipiului Cluj-Napoca. &lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;del style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;Bibliografie&lt;/del&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;Construcția a început în prima jumătate a secolului al XIX-lea, într-un stil neoclasic, după planurile arhitectului Winkler Georg, inspirat și de biserica mare din Debrecen. De la început, proiectanții și credincioșii au anticipat că vor avea nevoie de mulți bani pentru ridicarea ei, de aceea s-a inițiat o campanie de strângere de fonduri, în 1828, realizându-se, într-un singur an, fundația și punându-se, în octombrie 1829 piatra de temelie. După moartea lui Winkler Georg, execuția lucrărilor a fost preluată de către arhitectul Anton Kagerbauer, care a modificat, însă, proiectul inițial, finalizând construcția bisericii abia în 1851. Finalizarea tuturor lucrărilor a avut loc abia în 1879.&lt;/ins&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;del style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;1&lt;/del&gt;. Cluj-Napoca-vestigii, monumente, muzee /Damian Todiţa.-Cluj-Napoca; Studia, 2009, p.36; ISBN 978-973-8390-43-0.&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&amp;#160;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;del style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;2. &lt;/del&gt;Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.259-260. ISBN 978-973-8995-17-8.&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;==Detalii arhitectonice== &lt;/ins&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;del style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;3. &lt;/del&gt;http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=173/ consultat la 10.11.2016&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;Această biserică este una dintre cele mai mari din Cluj-Napoca, cu o fațadă masivă, elegantă, dar greoaie, cu numeroase elemente arhitectonice și decorative&lt;/ins&gt;. &lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;Ineditul acestei construcții constă în faptul că lățimea este, practic, mai lungă decât lungimea. Ea are două nave centrale care se întretaie în unghi drept, realizând planul de cruce: nava mai lungă are 55 m, iar cea mai scurta doar 42, înălțimea navei centrale este de 19,5 m, cupola centrală având un diametru de 12,6 m. Este interesant faptul că această cupolă se află sub acoperiş, iar planul în cruce a bisericii se observă cu greu dinspre faţada principală. &lt;/ins&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;del style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;4. &lt;/del&gt;http://orasulcluj.ro/informatii-utile/catedrale-si-biserici/biserica-reformata-calvina-din-orasul-de-jos/#more-1681/ consultat la 08.11.2016&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&amp;#160;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;Intrarea principală este străjuită de 6 coloane masive, sprijinite pe capiteluri corintice, câte două, aproape lipite, în lateralele intrării și câte unul deoparte și de alta a ușii. Cele două turnuri, de formă pătrată, au o înălțime de 40 m. Fiecare din cele două turnuri are propria intrare. Este de remarcat aticul, realizat deasupra timpanului, între cele două turnuri, făcând ca fațada să pară cu mult mai înaltă și mai impozantă. &lt;/ins&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&amp;#160;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;Primul nivel al întregii fațade este plin de ferestre mari, lungi și boltite, ceea ce asigură o iluminare destul de bună în interior, caracterizat mai ales de austeritate. De aceea, poate, piesa cea mai reprezentativă a acestui decor de interior este orga masivă, barocă, datând de prin 1775 și adusă aici dintr-o altă biserică mai veche, existentă pe același loc. Din păcate, această orgă este nefuncțională astăzi, din cauza condițiilor proaste în care a fost ținută după ce a fost luată și dusă la Muzeul Ardelean, apoi reamplasată într-o altă biserică din Cluj, ca apoi să fie readusă de enoriași la locul ei, în 1991.&lt;/ins&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&amp;#160;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;Prima renovare mai importantă a bisericii a avut loc în 1911, când a fost racordată la sistemul electric. După câţiva ani, în 1922 s-au demarat noi lucrări de renovare, terminate în 1926, cu ocazia cărora biserica a fost zugrăvită din nou. Astăzi, Biserica Reformată-Calvină este într-o stare de degradare exterioară evidentă.&lt;/ins&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&amp;#160;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;==Bibliografie==&lt;/ins&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;#&lt;/ins&gt;Cluj-Napoca-vestigii, monumente, muzee /Damian Todiţa.-Cluj-Napoca; Studia, 2009, p.36; ISBN 978-973-8390-43-0.&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;#&lt;/ins&gt;Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.259-260. ISBN 978-973-8995-17-8.&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;#&lt;/ins&gt;http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=173/ consultat la 10.11.2016&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;#&lt;/ins&gt;http://orasulcluj.ro/informatii-utile/catedrale-si-biserici/biserica-reformata-calvina-din-orasul-de-jos/#more-1681/ consultat la 08.11.2016&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&amp;lt;br&amp;gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&amp;lt;br&amp;gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;[[Categorie:Cluj]]&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;[[Categorie:Cluj]]&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;[[Categorie:Biserici]]&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;[[Categorie:Biserici]]&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;</summary>
		<author><name>Ghizela</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_din_Ora%C8%99ul_de_Jos&amp;diff=5673&amp;oldid=prev</id>
		<title>Ghizela: Pagină nouă: Detalii istorice. A fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, folosită de credincioșii calvini, timp de peste o sută de ani. Edictul de toleranță din veacul al XV...</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83-Calvin%C4%83_din_Ora%C8%99ul_de_Jos&amp;diff=5673&amp;oldid=prev"/>
				<updated>2017-05-31T11:09:04Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Pagină nouă: Detalii istorice. A fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, folosită de credincioșii calvini, timp de peste o sută de ani. Edictul de toleranță din veacul al XV...&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;&lt;b&gt;Pagină nouă&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;&lt;div&gt;Detalii istorice. A fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, folosită de credincioșii calvini, timp de peste o sută de ani. Edictul de toleranță din veacul al XVIII-lea i-a  stimulat pe calvinii clujeni în dorința lor de a avea o biserică nouă, mare, la nivelul secolului al XIX-lea. Acum mai este numită şi Biserica Reformată cu două turnuri, fiind unul din edificiile emblematice ale municipiului Cluj-Napoca. Construcția a început în prima jumătate a secolului al XIX-lea, într-un stil neoclasic, după planurile arhitectului Winkler Georg, inspirat și de biserica mare din Debrecen. De la început, proiectanții și credincioșii au anticipat că vor avea nevoie de mulți bani pentru ridicarea ei, de aceea s-a inițiat o campanie de strângere de fonduri, în 1828, realizându-se, într-un singur an, fundația și punându-se, în octombrie 1829 piatra de temelie. După moartea lui Winkler Georg, execuția lucrărilor au fost preluate de către arhitectul Anton Kagerbauer, care a modificat, însă, proiectul inițial, finalizând construcția bisericii abia în 1851. Finalizarea tuturor lucrărilor a avut loc abia în 1879.&lt;br /&gt;
Detalii arhitectonice. Această biserică este una dintre cele mai mari din Cluj-Napoca, cu o fațadă masivă, elegantă, dar greoaie, cu numeroase elemente arhitectonice și decorative. Ineditul acestei construcții constă în faptul că lățimea este, practic, mai lungă decât lungimea. Ea are două nave centrale care se întretaie în unghi drept, realizând planul de cruce: nava mai lungă are 55 m, iar cea mai scurta doar 42, înălțimea navei centrale este de 19,5 m, cupola centrală având un diametru de 12,6 m. Este interesant faptul că această cupolă se află sub acoperiş, iar planul în cruce a bisericii se observă cu greu dinspre faţada principală. Intrarea principală este străjuită de 6 coloane masive, sprijinite pe capiteluri corintice, câte două, aproape lipite, în lateralele intrării și câte unul deoparte și de alta a ușii. Cele două turnuri, de formă pătrată, au o înălțime de 40 m. Fiecare din cele două turnuri are propria intrare. Este de remarcat aticul, realizat deasupra timpanului, între cele două turnuri, făcând ca fațada să pară cu mult mai înaltă și mai impozantă. Primul nivel al întregii fațade este plin de ferestre mari, lungi și boltite, ceea ce asigură o iluminare destul de bună în interior, caracterizat mai ales de austeritate. De aceea, poate, piesa cea mai reprezentativă a acestui decor de interior este orga masivă, barocă, datând de prin 1775 și adusă aici dintr-o altă biserică mai veche, existentă pe același loc. Din păcate, această orgă este nefuncțională astăzi, din cauza condițiilor proaste în care a fost ținută după ce a fost luată și dusă la Muzeul Ardelean, apoi reamplasată într-o altă biserică din Cluj, ca apoi să fie readusă de enoriași la locul ei, în 1991.&lt;br /&gt;
Prima renovare mai importantă a bisericii a avut loc în 1911, când a fost racordată la sistemul electric. După câţiva ani, în 1922 au demarat noi lucrări de renovare, terminate în 1926, cu ocazia căruia biserica a fost zugrăvită din nou. Astăzi, Biserica Reformată-Calvină este într-o stare de degradare exterioară evidentă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Bibliografie&lt;br /&gt;
1. Cluj-Napoca-vestigii, monumente, muzee /Damian Todiţa.-Cluj-Napoca; Studia, 2009, p.36; ISBN 978-973-8390-43-0.&lt;br /&gt;
2. Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.259-260. ISBN 978-973-8995-17-8.&lt;br /&gt;
3. http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=173/ consultat la 10.11.2016&lt;br /&gt;
4. http://orasulcluj.ro/informatii-utile/catedrale-si-biserici/biserica-reformata-calvina-din-orasul-de-jos/#more-1681/ consultat la 08.11.2016&lt;br /&gt;
&amp;lt;br&amp;gt;&lt;br /&gt;
[[Categorie:Cluj]]&lt;br /&gt;
[[Categorie:Biserici]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Ghizela</name></author>	</entry>

	</feed>