http://www.bjc.ro/wiki/index.php?action=history&feed=atom&title=Ha%C8%9Bieganu%2C_Iuliu 2026-04-30T17:36:28Z Revizia istoricului pentru această pagină de pe wiki MediaWiki 1.10.2 http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Ha%C8%9Bieganu%2C_Iuliu&diff=5287&oldid=prev 2017-05-24T07:26:25Z

<p>Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== n. 14.04.1885, Dârja, jud. Cluj – d. 04.09.1959, Cluj-Napoca Medic, primul profesor de clinică medicală și primul decan al Facultății de Medicin...</p> <p><b>Pagină nouă</b></p><div>__TOC__<br /> ==Date biografice==<br /> <br /> n. 14.04.1885, Dârja, jud. Cluj – d. 04.09.1959, Cluj-Napoca<br /> <br /> Medic, primul profesor de clinică medicală și primul decan al Facultății de Medicină Cluj (1919). Fondatorul școlii clujene de medicină internă.<br /> <br /> S-a născut în familia preotului Ioan Hațieganu. Și-a început școala primară în anul 1891, după care s-a înscris la gimnaziul inferior la Cluj (1896). A urmat liceul la Blaj, apoi Facultatea de Medicină din Cluj, pe care a absolvit-o în anul 1909, obținând diploma de doctor în medicină și chirurgie (1910).<br /> <br /> Cu sprijinul maestrului său Zsigmond Purjesz a fost încadrat preparator bugetar, după care i-au fost date sarcini de asistent universitar. În anul 1914 a fost propus pentru titlul științific de docent, care nu i-a mai fost acordat în contextul precipitării evenimentelor istorice. În timpul primului război mondial a condus secția de medicină internă a Spitalului Militar din Cluj.<br /> <br /> În anul 1917 s-a căsătorit cu Maria Sima, fiica preotului Alexandru Sima, cu care a avut doi copii: Țuțu–Iuliu-Marius, decedat în anul 1928 și pe Maria-Ghighi viitoarea soție a prof. Octavian Fodor. <br /> <br /> În anul 1919 a făcut un stagiu la Facultățile de Medicină din București și Iași și la clinica prof. Ion Nanu Muscel. În același an, 1919, Consiliul Dirigent l-a numit membru al Comisiunii Universitare pentru alegerea profesorilor și conferențiarilor și pentru organizarea Facultății de medicină. În toamnă, a fost numit profesor universitar de clinică medicală și ales ca primul decan al noii Facultăți de Medicină din Cluj. În anul 1922 a efectuat o vizită de studii în Franța, la Paris, iar în anul 1927 în Franța și Elveția.<br /> <br /> Director al Clinicii Medicale I (1919-1948) şi al Clinicii Medicale III (1953-1959), a fost profesor universitar şi decan al Facultăţii de Medicină din Cluj (1919-1920), prodecan, (1935-1937), rector al Universităţii din Cluj (1930-1932, 1940-1944). În anul 1932 a introdus învăţământul de policlinică medicală, iar în anul 1934, medicina sportivă. A fost fondator al şcolii clujene de medicină internă.<br /> <br /> S-a preocupat de patologia ficatului și a sistemului digestiv, introducând noi mijloace diagnostice pentru cercetarea funcției hepatice, a duodenului și a pancreasului, a făcut o clasificarea originală a bolilor rinichilor, a realizat studii asupra encefalitei epidemice, asupra endocarditei lente, hepatitei septice lente, trombozei auriculare progresive, meningitei acute benigne.<br /> <br /> Între anii 1923-1924 a fost Președinte al Congresului Clinicilor și al celui de-al doilea Congres Național de Ftiziologie organizat la Cluj (1933). În anul 1939 a fost numit director al Școlii Normale Superioare din Cluj.<br /> <br /> A fost preşedinte al ''Astrei biopolitice şi medicale'' (1917), şeful despărţământului Cluj al ''ASTREI'' (1930) și a înființat ''Organizația Șoimii Carpaților''. Adept al sportului de masă, Iuliu Hațieganu a întemeiat parcul sportiv pentru tineri din Cluj. Lucrările au început în anul 1931. Din anul 1989, acest parc îi poartă numele - ''Parcul Sportiv Universitar Iuliu Hațieganu''.<br /> <br /> La 1 Decembrie 1918 a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și a fost consilier tehnic medical al Consiliului Dirigent (1918-1919). Membru al Partidului Naţional Ţărănesc, a fost ministru al Sănătății în guvernul Nicolae Iorga.<br /> <br /> Între anii 1948-1952 Iuliu Hațieganu a fost îndepărtat din Clinica Medicală I și din învățământul medical. Și-a păstrat însă domiciliul unde avea și cabinetul medical privat unde oferea consultații. <br /> <br /> Medic ''Emerit'' (1952), a fost membru titular al Academiei Române (1955), membru al Societății Medicale a Spitalelor din Paris, al Societății Internaționale de Gastroenterologie, al Societății de Studii Științifice asupra Tuberculozei.<br /> <br /> A fost distins cu ''Coroana României'', ca Ofițer de Instrucțiune și cu ''Legiunea de Onoare'' a Franței.<br /> <br /> Din anul 1993, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj poartă numele profesorului Iuliu Haţieganu.<br /> <br /> ==Lucrări publicate==<br /> ''Despre encefalita epidemică'' (1920); ''Infecția tuberculoasă și profilaxia ei socială'' (1926); ''Sifilisul visceral medical'' (1926); ''Stenoză mitrală cu sindromul trombozei progresive auriculare'' (1927); ''Tratat elementar de semiologie şi patologie medicală'' (în colab. cu prof. Ioan Goia) (1934, 1936, 1937 – în 4 ediții); ''Actualitîți de patologie medicală'' (1948); ''Valoarea științifică a observației în clinica medicală'' (1957); ''Permanentul și tranzitoriul în medicină'' (1958); ''Clinică şi patologie medicală'', 2 vol. (1955, 1958).<br /> <br /> ==Bibliografie==<br /> #Enciclopedia României : Cugetarea. – Bucureşti : Editura Saeculum I.O. şi Vestala, 1999, p.391-392. ISBN 973-9399-03-7 și ISBN 973-9418-02-3<br /> #Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca : Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.142-143. ISBN 974-686-102-3<br /> #Facultatea de Medicină, școala medicală clujeană și spitalele din Cluj (1500-2000) : Scurt istoric. – Cluj – Napoca : Casa Cărții de Știință, 2004, 55-78; p. 842-845 ISBN 973-686-622-X<br /> #Personalităţi clujene (1800-2007) : dicţionar ilustrat/Dan Fornade. - Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p.251. ISBN 978-973-133-101-0<br /> &lt;br&gt;<br /> [[Categorie:Cluj]]<br /> [[Categorie:Personalităţi locale]]</div>

Ghizela