Lapedatu, Ion I. - Revizia istoricului

Simona: /* Date biografice */

2015-09-10T09:50:37Z

Date biografice

←Versiunea anterioară		Versiunea de la data 10 septembrie 2015 09:50
Linia 9:		Linia 9:

	Școala primară a început-o în comuna natală, a continuat-o la Brașov și a terminat-o la Iași, unde a urmat și doi ani de liceu. Reîntors la Brașov, a studiat la Liceul ''Andrei Şaguna'' şi Şcoala Comercială Superioară. Absolvent cu distincție al acesteia din urmă, din anul 1898 a urmat cursurile Academiei Comerciale Orientale și ale Institutului Pedagogic din Budapesta. A fost și „audient extraordinar” la cursurile Facultății de Drept și Științe Politice ale Facultății de Litere și Filosofie între anii 1898-1900, fiind beneficiar al burselor oferite de Fundația ''Emanuil Gojdu'' și Societatea ''Transilvania''. Între anii 1900-1901 a întrerupt studiile pentru a-și satisface stagiul militar. Și-a reluat studiile universitare, în anul 1902 trecând așa numitul „examen fundamental” de profesor, iar în anul 1904 „examenul de specialitate”, obținând diploma de profesor pentru școlile comerciale.		Școala primară a început-o în comuna natală, a continuat-o la Brașov și a terminat-o la Iași, unde a urmat și doi ani de liceu. Reîntors la Brașov, a studiat la Liceul ''Andrei Şaguna'' şi Şcoala Comercială Superioară. Absolvent cu distincție al acesteia din urmă, din anul 1898 a urmat cursurile Academiei Comerciale Orientale și ale Institutului Pedagogic din Budapesta. A fost și „audient extraordinar” la cursurile Facultății de Drept și Științe Politice ale Facultății de Litere și Filosofie între anii 1898-1900, fiind beneficiar al burselor oferite de Fundația ''Emanuil Gojdu'' și Societatea ''Transilvania''. Între anii 1900-1901 a întrerupt studiile pentru a-și satisface stagiul militar. Și-a reluat studiile universitare, în anul 1902 trecând așa numitul „examen fundamental” de profesor, iar în anul 1904 „examenul de specialitate”, obținând diploma de profesor pentru școlile comerciale.
-	După terminarea studiilor, neavând posibilitatea exercitării profesiei deoarece toate catedrele de la singura școală comercială superioară din Transilvania, cea de la Brașov erau ocupate, a îndeplinit funcția de secretar II al Astrei (Sibiu). În noiembrie 1905 a fost numit secretar la Banca Ardeleana din Orăștie și, după o perioadă de șase luni de practică la bănci mari din Sibiu, Cluj, Budapesta și Viena, în anul 1906 a fost ales director al băncii Ardeleana, pe care a condus-o în această calitate timp de cinci ani. De la această bancă, Ion I. Lapedatu a trecut apoi la conducerea Băncii Generale de Asigurări din Sibiu. De asemenea, a activat ca secretar al Uniunii băncilor românești din Ardeal – Solidaritatea.	+
-	Între anii 1922-1929 a funcționat ca profesor titular la Catedra de Știință și Legislație Financiară și de Finanțe Private din cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj. Din 1928 a fost chemat să ocupe funcția de director la Banca Națională a României, fiind ales apoi administrator, viceguvernator (1926-1946) și guvernator (1944-1945) al acesteia.	+	După terminarea studiilor, neavând posibilitatea exercitării profesiei deoarece toate catedrele de la singura școală comercială superioară din Transilvania, cea de la Brașov erau ocupate, a îndeplinit funcția de secretar II al Astrei (Sibiu). În noiembrie 1905 a fost numit secretar la Banca Ardeleana din Orăștie și, după o perioadă de șase luni de practică la bănci mari din Sibiu, Cluj, Budapesta și Viena, în anul 1906 a fost ales director al băncii ''Ardeleana'', pe care a condus-o în această calitate timp de cinci ani. De la această bancă, Ion I. Lapedatu a trecut apoi la conducerea Băncii Generale de Asigurări din Sibiu. De asemenea, a activat ca secretar al Uniunii băncilor românești din Ardeal – Solidaritatea.
-	Participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a fost numit secretar al Resortului Finanțelor al Consiliului Dirigent. Ca expert în domeniul economico-financiar, a deținut funcția de președinte sau membru al comisiilor pentru lichidarea și reglementarea afacerilor financiare pentru fostul Imperiu austro-ungar și al unor delegații desemnate în vederea semnării de convenții comerciale cu statele succesorale.	+
		+	Între anii 1922-1929 a funcționat ca profesor titular la Catedra de Știință și Legislație Financiară și de Finanțe Private din cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj. Din 1928 a fost chemat să ocupe funcția de director la Banca Națională a României, fiind ales apoi administrator, viceguvernator (1926-1946) și guvernator (1944-1945) al acesteia.
		+
		+	Participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a fost numit secretar al Resortului Finanțelor al Consiliului Dirigent. Ca expert în domeniul economico-financiar, a deținut funcția de președinte sau membru al comisiilor pentru lichidarea și reglementarea afacerilor financiare pentru fostul Imperiu austro-ungar și al unor delegații desemnate în vederea semnării de convenții comerciale cu statele succesorale.
		+
	Lider al Partidului Național Român, apoi membru al Partidului Poporului, a deținut pentru scurt timp portofoliul Finanțelor în timpul guvernului Al. Averescu (1926-1927). Membru al Parlamentului, a fost ales în patru legislaturi deputat şi în două senator.		Lider al Partidului Național Român, apoi membru al Partidului Poporului, a deținut pentru scurt timp portofoliul Finanțelor în timpul guvernului Al. Averescu (1926-1927). Membru al Parlamentului, a fost ales în patru legislaturi deputat şi în două senator.
	Odată cu instaurarera regimului comunist, a fost înlăturat din toate funcțiile.		Odată cu instaurarera regimului comunist, a fost înlăturat din toate funcțiile.
-	Încă din perioada studiilor a colaborat la Gazeta Transilvaniei, Telegraful Român şi Tribuna, a fost membru şi în 1901 preşedinte ales al Societăţii studenţilor români Petru Maior, cofondator al revistei Luceafărul, colaborator la Revista economică. Publicațiile sale dinaintea primului Război Mondial reflectă diferite aspecte ale vieții românești din Transilvania, pentru ca după Unire să abordeze o tematică economico-financiară. Opera sa științifică s-a materializat în 20 de lucrări și peste 350 de articole și studii privind diverse aspecte ale vieții economico-financiare contemporane.	+
-	Membru de onoare al Academiei Române din anul 1936, a fost repus în drepturi în anul 1990.	+	Încă din perioada studiilor a colaborat la ''Gazeta Transilvaniei'', ''Telegraful Român'' şi ''Tribuna'', a fost membru şi în 1901 preşedinte ales al Societăţii studenţilor români ''Petru Maior'', cofondator al revistei ''Luceafărul'', colaborator la ''Revista economică''. Publicațiile sale dinaintea primului Război Mondial reflectă diferite aspecte ale vieții românești din Transilvania, pentru ca după Unire să abordeze o tematică economico-financiară. Opera sa științifică s-a materializat în 20 de lucrări și peste 350 de articole și studii privind diverse aspecte ale vieții economico-financiare contemporane.
		+
		+	Membru de onoare al Academiei Române din anul 1936, a fost repus în drepturi în anul 1990.

-	Opera ~~(selectiv):~~	+	==Opera==
-	~~• Studii de contabilitate (1904)~~	+
-	~~• Politica de descont (1905)~~	+
-	~~• Studii practice de bancă (1906)~~	+
-	~~• Băncile în noua reformă a dărilor (1908)~~	+
-	~~• Ardeleana. Institutul de credit şi economii, Orăştie 1885-1910 (1912)~~	+
-	~~• Chestiunea valutei (1920)~~	+
-	~~• Chestiuni de finanțe publice. Moștenirea austro-ungară. Unificarea monetară (1923)~~	+
-	~~• Prima societate ardeleană de Asigurări, Sibiu, 1912-1922 (1923)~~	+
-	~~• Chestiuni economice şi financiare. Creditul industrial. Lichidarea bunurilor inamice (1923)~~	+
-	~~• Problema datoriei publice și reforma monetară (1924)~~	+
-	~~• Banca Națională a României. Reforma din 1925 (1925)~~	+

-	~~Bibliografie:~~	+	*''Studii de contabilitate'' (1904)
-	1. Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca : Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.175. ISBN 973-686-102-3	+	*''Politica de descont'' (1905)
-	2. Dobrescu, Vasile. Studenți la Budapesta – profesori și economiști la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj, în Simpozion. Comunicările celui de-al XX/lea Simpozion al cercetătorilor români din Ungaria, (Giula, 27-28 noiembrie 2010). - Giula, 2011, p.85-87	+	*''Studii practice de bancă'' (1906)
		+	*''Băncile în noua reformă a dărilor'' (1908)
		+	*''Ardeleana. Institutul de credit şi economii, Orăştie 1885-1910'' (1912)
		+	*''Chestiunea valutei'' (1920)
		+	*''Chestiuni de finanțe publice. Moștenirea austro-ungară. Unificarea monetară'' (1923)
		+	*''Prima societate ardeleană de Asigurări, Sibiu, 1912-1922'' (1923)
		+	*''Chestiuni economice şi financiare. Creditul industrial. Lichidarea bunurilor inamice'' (1923)
		+	*''Problema datoriei publice și reforma monetară'' (1924)
		+	*''Banca Națională a României. Reforma din 1925'' (1925)
		+
		+	==Bibliografie==
		+
		+	#''Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial''. - Cluj-Napoca : Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.175. ISBN 973-686-102-3
		+	#Dobrescu, Vasile. ''Studenți la Budapesta – profesori și economiști la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj'', în ''Simpozion. Comunicările celui de-al XX/lea Simpozion al cercetătorilor români din Ungaria, (Giula, 27-28 noiembrie 2010)''. - Giula, 2011, p.85-87
	http://mariaberenyi.hu/Simpozion2011.pdf, accesat la 15 apr. 2015		http://mariaberenyi.hu/Simpozion2011.pdf, accesat la 15 apr. 2015
-	3. Enciclopedia României. Cugetarea. - București : Saeculum I.O., Vestala, 1999, p. 475, ISBN 973-9399-03-7 și ISBN 973-9418-02-3	+	#''Enciclopedia României. Cugetarea''. - București : Saeculum I.O., Vestala, 1999, p. 475, ISBN 973-9399-03-7 și ISBN 973-9418-02-3
-	4. Fornade, Dan. Personalităţi clujene (1800-2007) : dicţionar ilustrat.- Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p.300-301. ISBN 978-973-133-101-0	+	#Fornade, Dan. ''Personalităţi clujene (1800-2007) : dicţionar ilustrat''.- Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p.300-301. ISBN 978-973-133-101-0
		+
		+	<br>
		+	[[Categorie:Cluj]]
		+	[[Categorie:Personalităţi locale]]

Simona: Pagină nouă: TOC == Date biografice == n. 14 septembrie 1876, Cernatu Săcelelor, Braşov – d. 24 martie 1951, București. '''Economist, om politic'''. A jucat un rol major în înfiin...

2015-09-10T09:33:09Z

Pagină nouă: __TOC__ == Date biografice == n. 14 septembrie 1876, Cernatu Săcelelor, Braşov – d. 24 martie 1951, București. '''Economist, om politic'''. A jucat un rol major în înfiin...

Pagină nouă

__TOC__
== Date biografice ==

n. 14 septembrie 1876, Cernatu Săcelelor, Braşov – d. 24 martie 1951, București.

'''Economist, om politic'''.

A jucat un rol major în înființarea Băncii de Asigurare din Sibiu, prima instituție de acest fel a românilor din Ardeal.

Școala primară a început-o în comuna natală, a continuat-o la Brașov și a terminat-o la Iași, unde a urmat și doi ani de liceu. Reîntors la Brașov, a studiat la Liceul ''Andrei Şaguna'' şi Şcoala Comercială Superioară. Absolvent cu distincție al acesteia din urmă, din anul 1898 a urmat cursurile Academiei Comerciale Orientale și ale Institutului Pedagogic din Budapesta. A fost și „audient extraordinar” la cursurile Facultății de Drept și Științe Politice ale Facultății de Litere și Filosofie între anii 1898-1900, fiind beneficiar al burselor oferite de Fundația ''Emanuil Gojdu'' și Societatea ''Transilvania''. Între anii 1900-1901 a întrerupt studiile pentru a-și satisface stagiul militar. Și-a reluat studiile universitare, în anul 1902 trecând așa numitul „examen fundamental” de profesor, iar în anul 1904 „examenul de specialitate”, obținând diploma de profesor pentru școlile comerciale.
După terminarea studiilor, neavând posibilitatea exercitării profesiei deoarece toate catedrele de la singura școală comercială superioară din Transilvania, cea de la Brașov erau ocupate, a îndeplinit funcția de secretar II al Astrei (Sibiu). În noiembrie 1905 a fost numit secretar la Banca Ardeleana din Orăștie și, după o perioadă de șase luni de practică la bănci mari din Sibiu, Cluj, Budapesta și Viena, în anul 1906 a fost ales director al băncii Ardeleana, pe care a condus-o în această calitate timp de cinci ani. De la această bancă, Ion I. Lapedatu a trecut apoi la conducerea Băncii Generale de Asigurări din Sibiu. De asemenea, a activat ca secretar al Uniunii băncilor românești din Ardeal – Solidaritatea.
Între anii 1922-1929 a funcționat ca profesor titular la Catedra de Știință și Legislație Financiară și de Finanțe Private din cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj. Din 1928 a fost chemat să ocupe funcția de director la Banca Națională a României, fiind ales apoi administrator, viceguvernator (1926-1946) și guvernator (1944-1945) al acesteia.
Participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a fost numit secretar al Resortului Finanțelor al Consiliului Dirigent. Ca expert în domeniul economico-financiar, a deținut funcția de președinte sau membru al comisiilor pentru lichidarea și reglementarea afacerilor financiare pentru fostul Imperiu austro-ungar și al unor delegații desemnate în vederea semnării de convenții comerciale cu statele succesorale.
Lider al Partidului Național Român, apoi membru al Partidului Poporului, a deținut pentru scurt timp portofoliul Finanțelor în timpul guvernului Al. Averescu (1926-1927). Membru al Parlamentului, a fost ales în patru legislaturi deputat şi în două senator.
Odată cu instaurarera regimului comunist, a fost înlăturat din toate funcțiile.
Încă din perioada studiilor a colaborat la Gazeta Transilvaniei, Telegraful Român şi Tribuna, a fost membru şi în 1901 preşedinte ales al Societăţii studenţilor români Petru Maior, cofondator al revistei Luceafărul, colaborator la Revista economică. Publicațiile sale dinaintea primului Război Mondial reflectă diferite aspecte ale vieții românești din Transilvania, pentru ca după Unire să abordeze o tematică economico-financiară. Opera sa științifică s-a materializat în 20 de lucrări și peste 350 de articole și studii privind diverse aspecte ale vieții economico-financiare contemporane.
Membru de onoare al Academiei Române din anul 1936, a fost repus în drepturi în anul 1990.

Opera (selectiv):
• Studii de contabilitate (1904)
• Politica de descont (1905)
• Studii practice de bancă (1906)
• Băncile în noua reformă a dărilor (1908)
• Ardeleana. Institutul de credit şi economii, Orăştie 1885-1910 (1912)
• Chestiunea valutei (1920)
• Chestiuni de finanțe publice. Moștenirea austro-ungară. Unificarea monetară (1923)
• Prima societate ardeleană de Asigurări, Sibiu, 1912-1922 (1923)
• Chestiuni economice şi financiare. Creditul industrial. Lichidarea bunurilor inamice (1923)
• Problema datoriei publice și reforma monetară (1924)
• Banca Națională a României. Reforma din 1925 (1925)

Bibliografie:
1. Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca : Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.175. ISBN 973-686-102-3
2. Dobrescu, Vasile. Studenți la Budapesta – profesori și economiști la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj, în Simpozion. Comunicările celui de-al XX/lea Simpozion al cercetătorilor români din Ungaria, (Giula, 27-28 noiembrie 2010). - Giula, 2011, p.85-87
http://mariaberenyi.hu/Simpozion2011.pdf, accesat la 15 apr. 2015
3. Enciclopedia României. Cugetarea. - București : Saeculum I.O., Vestala, 1999, p. 475, ISBN 973-9399-03-7 și ISBN 973-9418-02-3
4. Fornade, Dan. Personalităţi clujene (1800-2007) : dicţionar ilustrat.- Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p.300-301. ISBN 978-973-133-101-0

Lapedatu, Ion I. - Revizia istoricului

Simona: /* Date biografice */

Simona: Pagină nouă: __TOC__ == Date biografice == n. 14 septembrie 1876, Cernatu Săcelelor, Braşov – d. 24 martie 1951, București. '''Economist, om politic'''. A jucat un rol major în înfiin...

Simona: Pagină nouă: TOC == Date biografice == n. 14 septembrie 1876, Cernatu Săcelelor, Braşov – d. 24 martie 1951, București. '''Economist, om politic'''. A jucat un rol major în înfiin...