<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<?xml-stylesheet type="text/css" href="http://www.bjc.ro/wiki/skins/common/feed.css?63"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xml:lang="ro">
		<id>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?action=history&amp;feed=atom&amp;title=Palatul_Toldalagi-Korda</id>
		<title>Palatul Toldalagi-Korda - Revizia istoricului</title>
		<link rel="self" type="application/atom+xml" href="http://www.bjc.ro/wiki/index.php?action=history&amp;feed=atom&amp;title=Palatul_Toldalagi-Korda"/>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Palatul_Toldalagi-Korda&amp;action=history"/>
		<updated>2026-04-03T18:43:31Z</updated>
		<subtitle>Revizia istoricului pentru această pagină de pe wiki</subtitle>
		<generator>MediaWiki 1.10.2</generator>

	<entry>
		<id>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Palatul_Toldalagi-Korda&amp;diff=8545&amp;oldid=prev</id>
		<title>IoanT: /* Istoricul clădirii */</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Palatul_Toldalagi-Korda&amp;diff=8545&amp;oldid=prev"/>
				<updated>2023-12-07T10:07:38Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;&lt;span class=&quot;autocomment&quot;&gt;Istoricul clădirii&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;

			&lt;table border='0' width='98%' cellpadding='0' cellspacing='4' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;
			&lt;tr&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;←Versiunea anterioară&lt;/td&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;Versiunea de la data 7 decembrie 2023 10:07&lt;/td&gt;
			&lt;/tr&gt;
		&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 4:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;
&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 4:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;Construit între anii 1801-1807 după planurile arhitectului italian Carlo Justi, situat pe [[Strada_Mihail_Kogălniceanu|'''strada Brătianu''']] la nr. 14, acest palat  reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri din Cluj-Napoca, din perioada de trecere de la baroc la clasicism. Proprietarii acestei frumoase clădiri clujene au fost contele [[Toldalagi Laszlo]] și soția acestuia, contesa [[Korda Anna]]. Căsătoriți în anul 1786, dar neavând copii, cei doi soți și-au dedicat eforturile construirii unei case frumoase, în urma achiziționării unui teren de la biserica reformată. Edificiul a găzduit și alte personalități culturale remarcabile din Cluj, precum scriitorul și politicianul Miklós Bánffy, ultimul proprietar al casei, dar și compozitorul Gheorghe Dima, care a locuit aici între anii 1919-1925. &lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;Construit între anii 1801-1807 după planurile arhitectului italian Carlo Justi, situat pe [[Strada_Mihail_Kogălniceanu|'''strada Brătianu''']] la nr. 14, acest palat  reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri din Cluj-Napoca, din perioada de trecere de la baroc la clasicism. Proprietarii acestei frumoase clădiri clujene au fost contele [[Toldalagi Laszlo]] și soția acestuia, contesa [[Korda Anna]]. Căsătoriți în anul 1786, dar neavând copii, cei doi soți și-au dedicat eforturile construirii unei case frumoase, în urma achiziționării unui teren de la biserica reformată. Edificiul a găzduit și alte personalități culturale remarcabile din Cluj, precum scriitorul și politicianul Miklós Bánffy, ultimul proprietar al casei, dar și compozitorul Gheorghe Dima, care a locuit aici între anii 1919-1925. &lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;Edificiul a găzduit și instituții publice și de cultură; până la 1901, în palat a funcționat judecătoria regiunii, apoi, până în 1940 conservatorul maghiar, urmat după 1919 de cel român, iar după Dictatul de la Viena aici au fost mutate o parte din departamentele universități maghiare, reinstalate la Cluj de la Debrecen. Astăzi, în această clădire sunt birourile direcției economico-finaciare a [[Clădirea_Universităţii_%28strada_Mihail_Kogălniceanu%29|Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca]].&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;Edificiul a găzduit și instituții publice și de cultură; până la 1901, în palat a funcționat judecătoria regiunii, apoi, până în 1940 conservatorul maghiar, urmat după 1919 de cel român, iar după Dictatul de la Viena aici au fost mutate o parte din departamentele universități maghiare, reinstalate la Cluj de la Debrecen. Astăzi, în această clădire sunt birourile direcției economico-finaciare a [[Clădirea_Universităţii_%28strada_Mihail_Kogălniceanu%29|&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;'''&lt;/ins&gt;Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;'''&lt;/ins&gt;]].&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;==Detalii arhitecturale==&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;==Detalii arhitecturale==&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;</summary>
		<author><name>IoanT</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Palatul_Toldalagi-Korda&amp;diff=8544&amp;oldid=prev</id>
		<title>IoanT: /* Istoricul clădirii */</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Palatul_Toldalagi-Korda&amp;diff=8544&amp;oldid=prev"/>
				<updated>2023-12-07T10:06:48Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;&lt;span class=&quot;autocomment&quot;&gt;Istoricul clădirii&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;

			&lt;table border='0' width='98%' cellpadding='0' cellspacing='4' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;
			&lt;tr&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;←Versiunea anterioară&lt;/td&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;Versiunea de la data 7 decembrie 2023 10:06&lt;/td&gt;
			&lt;/tr&gt;
		&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 2:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;
&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 2:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;__TOC__&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;__TOC__&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;==Istoricul clădirii==&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;==Istoricul clădirii==&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;Construit între anii 1801-1807 după planurile arhitectului italian Carlo Justi, situat pe [[Strada_Mihail_Kogălniceanu|strada Brătianu]] la nr. 14, acest palat  reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri din Cluj-Napoca, din perioada de trecere de la baroc la clasicism. Proprietarii acestei frumoase clădiri clujene au fost contele [[Toldalagi Laszlo]] și soția acestuia, contesa [[Korda Anna]]. Căsătoriți în anul 1786, dar neavând copii, cei doi soți și-au dedicat eforturile construirii unei case frumoase, în urma achiziționării unui teren de la biserica reformată. Edificiul a găzduit și alte personalități culturale remarcabile din Cluj, precum scriitorul și politicianul Miklós Bánffy, ultimul proprietar al casei, dar și compozitorul Gheorghe Dima, care a locuit aici între anii 1919-1925. &lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;Construit între anii 1801-1807 după planurile arhitectului italian Carlo Justi, situat pe [[Strada_Mihail_Kogălniceanu|&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;'''&lt;/ins&gt;strada Brătianu&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;'''&lt;/ins&gt;]] la nr. 14, acest palat  reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri din Cluj-Napoca, din perioada de trecere de la baroc la clasicism. Proprietarii acestei frumoase clădiri clujene au fost contele [[Toldalagi Laszlo]] și soția acestuia, contesa [[Korda Anna]]. Căsătoriți în anul 1786, dar neavând copii, cei doi soți și-au dedicat eforturile construirii unei case frumoase, în urma achiziționării unui teren de la biserica reformată. Edificiul a găzduit și alte personalități culturale remarcabile din Cluj, precum scriitorul și politicianul Miklós Bánffy, ultimul proprietar al casei, dar și compozitorul Gheorghe Dima, care a locuit aici între anii 1919-1925. &lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;Edificiul a găzduit și instituții publice și de cultură; până la 1901, în palat a funcționat judecătoria regiunii, apoi, până în 1940 conservatorul maghiar, urmat după 1919 de cel român, iar după Dictatul de la Viena aici au fost mutate o parte din departamentele universități maghiare, reinstalate la Cluj de la Debrecen. Astăzi, în această clădire sunt birourile direcției economico-finaciare a [[Clădirea_Universităţii_%28strada_Mihail_Kogălniceanu%29|Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca]].&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;Edificiul a găzduit și instituții publice și de cultură; până la 1901, în palat a funcționat judecătoria regiunii, apoi, până în 1940 conservatorul maghiar, urmat după 1919 de cel român, iar după Dictatul de la Viena aici au fost mutate o parte din departamentele universități maghiare, reinstalate la Cluj de la Debrecen. Astăzi, în această clădire sunt birourile direcției economico-finaciare a [[Clădirea_Universităţii_%28strada_Mihail_Kogălniceanu%29|Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca]].&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;</summary>
		<author><name>IoanT</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Palatul_Toldalagi-Korda&amp;diff=7060&amp;oldid=prev</id>
		<title>IoanT: /* Istoricul clădirii */</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Palatul_Toldalagi-Korda&amp;diff=7060&amp;oldid=prev"/>
				<updated>2022-03-17T07:54:39Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;&lt;span class=&quot;autocomment&quot;&gt;Istoricul clădirii&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;

			&lt;table border='0' width='98%' cellpadding='0' cellspacing='4' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;
			&lt;tr&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;←Versiunea anterioară&lt;/td&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;Versiunea de la data 17 martie 2022 07:54&lt;/td&gt;
			&lt;/tr&gt;
		&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 2:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;
&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 2:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;__TOC__&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;__TOC__&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;==Istoricul clădirii==&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;==Istoricul clădirii==&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;Construit între anii 1801-1807 după planurile arhitectului italian Carlo Justi, situat pe strada Brătianu la nr. 14, acest palat  reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri din Cluj-Napoca, din perioada de trecere de la baroc la clasicism. Proprietarii acestei frumoase clădiri clujene au fost &lt;del style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;conteleToldalagi &lt;/del&gt;Laszlo și soția acestuia, contesa Korda Anna. Căsătoriți în anul 1786, dar neavând copii, cei doi soți și-au dedicat eforturile construirii unei case frumoase, în urma achiziționării unui teren de la biserica reformată. Edificiul a găzduit și alte personalități culturale remarcabile din Cluj, precum scriitorul și politicianul Miklós Bánffy, ultimul proprietar al casei, dar și compozitorul Gheorghe Dima, care a locuit aici între anii 1919-1925. &lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;Construit între anii 1801-1807 după planurile arhitectului italian Carlo Justi, situat pe &lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;[[Strada_Mihail_Kogălniceanu|&lt;/ins&gt;strada Brătianu&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;]] &lt;/ins&gt;la nr. 14, acest palat  reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri din Cluj-Napoca, din perioada de trecere de la baroc la clasicism. Proprietarii acestei frumoase clădiri clujene au fost &lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;contele [[Toldalagi &lt;/ins&gt;Laszlo&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;]] &lt;/ins&gt;și soția acestuia, contesa &lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;[[&lt;/ins&gt;Korda Anna&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;]]&lt;/ins&gt;. Căsătoriți în anul 1786, dar neavând copii, cei doi soți și-au dedicat eforturile construirii unei case frumoase, în urma achiziționării unui teren de la biserica reformată. Edificiul a găzduit și alte personalități culturale remarcabile din Cluj, precum scriitorul și politicianul Miklós Bánffy, ultimul proprietar al casei, dar și compozitorul Gheorghe Dima, care a locuit aici între anii 1919-1925. &lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt;-&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #ffa; font-size: smaller;&quot;&gt;Edificiul a găzduit și instituții publice și de cultură; până la 1901, în palat a funcționat judecătoria regiunii, apoi, până în 1940 conservatorul maghiar, urmat după 1919 de cel român, iar după Dictatul de la Viena aici au fost mutate o parte din departamentele universități maghiare, reinstalate la Cluj de la Debrecen. Astăzi, în această clădire sunt birourile direcției economico-finaciare a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;Edificiul a găzduit și instituții publice și de cultură; până la 1901, în palat a funcționat judecătoria regiunii, apoi, până în 1940 conservatorul maghiar, urmat după 1919 de cel român, iar după Dictatul de la Viena aici au fost mutate o parte din departamentele universități maghiare, reinstalate la Cluj de la Debrecen. Astăzi, în această clădire sunt birourile direcției economico-finaciare a &lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;[[Clădirea_Universităţii_%28strada_Mihail_Kogălniceanu%29|&lt;/ins&gt;Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca&lt;ins style=&quot;color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;]]&lt;/ins&gt;.&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;==Detalii arhitecturale==&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;==Detalii arhitecturale==&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;</summary>
		<author><name>IoanT</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Palatul_Toldalagi-Korda&amp;diff=6790&amp;oldid=prev</id>
		<title>Ghizela la 13 iulie 2021 05:05</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Palatul_Toldalagi-Korda&amp;diff=6790&amp;oldid=prev"/>
				<updated>2021-07-13T05:05:14Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;&lt;/p&gt;

			&lt;table border='0' width='98%' cellpadding='0' cellspacing='4' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;
			&lt;tr&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;←Versiunea anterioară&lt;/td&gt;
				&lt;td colspan='2' width='50%' align='center' style=&quot;background-color: white;&quot;&gt;Versiunea de la data 13 iulie 2021 05:05&lt;/td&gt;
			&lt;/tr&gt;
		&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 16:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;
&lt;td colspan=&quot;2&quot; align=&quot;left&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linia 16:&lt;/strong&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;#Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal. - Cluj-Napoca: Editura Tortoma, 2014, p. 204-206, ISBN 978-973-8995-17-8;&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;#Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal. - Cluj-Napoca: Editura Tortoma, 2014, p. 204-206, ISBN 978-973-8995-17-8;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;#Așezăminte istorice de patrimoniu din Cluj-Napoca / Ioan Ciorca, Leonard Horvath, Elena Stanciu (eds.). - Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2011, p. 119-120. ISBN 978-973-647-789-8&lt;/td&gt;&lt;td&gt; &lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #eee; font-size: smaller;&quot;&gt;#Așezăminte istorice de patrimoniu din Cluj-Napoca / Ioan Ciorca, Leonard Horvath, Elena Stanciu (eds.). - Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2011, p. 119-120. ISBN 978-973-647-789-8&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;&amp;lt;br&amp;gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;[[Categorie:Cluj]]&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/td&gt;&lt;td&gt;+&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background: #cfc; font-size: smaller;&quot;&gt;[[Categorie:Clădiri]]&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;</summary>
		<author><name>Ghizela</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Palatul_Toldalagi-Korda&amp;diff=6788&amp;oldid=prev</id>
		<title>Ghizela: Pagină nouă: left| __TOC__ ==Istoricul clădirii== Construit între anii 1801-1807 după planurile arhitectului italian Carlo Justi, situat pe strada ...</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Palatul_Toldalagi-Korda&amp;diff=6788&amp;oldid=prev"/>
				<updated>2021-07-13T05:04:10Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Pagină nouă: &lt;a href=&quot;/wiki/index.php/Imagine:Palatul_toldalagi.jpg&quot; title=&quot;Imagine:Palatul toldalagi.jpg&quot;&gt;Imagine:palatul toldalagi.jpg&lt;/a&gt; __TOC__ ==Istoricul clădirii== Construit între anii 1801-1807 după planurile arhitectului italian Carlo Justi, situat pe strada ...&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;&lt;b&gt;Pagină nouă&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;&lt;div&gt;[[Imagine:palatul toldalagi.jpg|thumb|100px|left|]]&lt;br /&gt;
__TOC__&lt;br /&gt;
==Istoricul clădirii==&lt;br /&gt;
Construit între anii 1801-1807 după planurile arhitectului italian Carlo Justi, situat pe strada Brătianu la nr. 14, acest palat  reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri din Cluj-Napoca, din perioada de trecere de la baroc la clasicism. Proprietarii acestei frumoase clădiri clujene au fost conteleToldalagi Laszlo și soția acestuia, contesa Korda Anna. Căsătoriți în anul 1786, dar neavând copii, cei doi soți și-au dedicat eforturile construirii unei case frumoase, în urma achiziționării unui teren de la biserica reformată. Edificiul a găzduit și alte personalități culturale remarcabile din Cluj, precum scriitorul și politicianul Miklós Bánffy, ultimul proprietar al casei, dar și compozitorul Gheorghe Dima, care a locuit aici între anii 1919-1925. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Edificiul a găzduit și instituții publice și de cultură; până la 1901, în palat a funcționat judecătoria regiunii, apoi, până în 1940 conservatorul maghiar, urmat după 1919 de cel român, iar după Dictatul de la Viena aici au fost mutate o parte din departamentele universități maghiare, reinstalate la Cluj de la Debrecen. Astăzi, în această clădire sunt birourile direcției economico-finaciare a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Detalii arhitecturale==&lt;br /&gt;
Păstrarea întregii documentații a construcției permite astăzi cunoașterea etapelor și detaliilor arhitecturale. Astfel, portalul cu coloane și balustrada scării principale au fost realizate de pietrarul Mihály Kocsárdi, iar grilajele decorative din jurul ferestrelor, cu monogramele proprietarilor și descendenților acestora, precum și balustrada Empire a balconului au fost realizate de către maestrul lăcătuș Imre Ungvári. Cele două plăci comemorative  cu stema familiei sunt opera sculptorului Mihály Csürös. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Fațada principală cu unsprezece axe se află spre strada Kogălniceanu, are o lungime de 43 de metri, fiind segmentată de pilaștri colosali cu capiteluri ionice care pornesc dintr-un stereobat din piatră naturală. Cele două niveluri sunt delimitate de un brâu bogat decorat cu panglici împletite. Consolele balconului sunt susținute de coloane de piatră, iar la baza portalului sunt tampoane pentru trăsuri, decorate cu volute. Ancadramentele porților cu colțurile evazate au marginea decorată cu platbande striate. Fațada laterală, în doisprezece axe are o ornamentație asemănătoare, dar fără existența vreunui portal. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Curtea interioară oferă vizitatorului o priveliște plăcută, dată de existența galeriilor cu arcade de la parter și a celor cu coloane și balustradă din piatră de la etaj.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Bibliografie== &lt;br /&gt;
#Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal. - Cluj-Napoca: Editura Tortoma, 2014, p. 204-206, ISBN 978-973-8995-17-8;&lt;br /&gt;
#Așezăminte istorice de patrimoniu din Cluj-Napoca / Ioan Ciorca, Leonard Horvath, Elena Stanciu (eds.). - Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2011, p. 119-120. ISBN 978-973-647-789-8&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Ghizela</name></author>	</entry>

	</feed>