<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<?xml-stylesheet type="text/css" href="http://www.bjc.ro/wiki/skins/common/feed.css?63"?>
<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
	<channel>
		<title>Dragomir, Silviu - Revizia istoricului</title>
		<link>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Dragomir%2C_Silviu&amp;action=history</link>
		<description>Revizia istoricului pentru această pagină de pe wiki</description>
		<language>ro</language>
		<generator>MediaWiki 1.10.2</generator>
		<lastBuildDate>Fri, 03 Apr 2026 18:42:04 GMT</lastBuildDate>
		<item>
			<title>Ghizela: Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice==  Academician român, istoric și om politic, membru titular, din 1928, al Academiei Române, Silviu Dragomir s-a născut în martie 1888 la Gurasada, în c...</title>
			<link>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Dragomir%2C_Silviu&amp;diff=5245&amp;oldid=prev</link>
			<description>&lt;p&gt;Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice==  Academician român, istoric și om politic, membru titular, din 1928, al Academiei Române, Silviu Dragomir s-a născut în martie 1888 la Gurasada, în c...&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;&lt;b&gt;Pagină nouă&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;&lt;div&gt;__TOC__&lt;br /&gt;
==Date biografice== &lt;br /&gt;
Academician român, istoric și om politic, membru titular, din 1928, al Academiei Române, Silviu Dragomir s-a născut în martie 1888 la Gurasada, în comitatul Hunedoara și a murit la București, în februarie 1962. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Studiile secundare le-a făcut la Liceul românesc din Blaj, pe care l-a absolvit în 1903, urmând apoi, timp de doi ani, un liceu sârbesc din Novisad-Serbia. A urmat Facultatea de Teologie din Cernăuți, terminată în 1909, și o specializare la Universitatea din Viena, între 1909-1911. A făcut cercetări de arhive la Viena, Karlowitz și Belgrad (1910), dar și în arhive din Rusia (1910-1911).&lt;br /&gt;
 &lt;br /&gt;
Ca istoric, a lucrat la Seminarul „Andreian” din Sibiu, unde a predat istorie bisericească, apoi a fost numit, la înființarea Universității „Daciei Superioare” din Cluj, ca profesor universitar de Istoria popoarelor din su-estul Europei la Facultatea de Litere și Filosofie, între 1919-1947, fiind, totodată, decan (1925-1926), prodecan (1926-1927). A condus Seminarul de Studii Sud-Est Europene, revista „Revue de Transylvanie”, apărută în 1934, precum și un colectiv de istorie modernă la Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj (1957-1962). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
La fel ca Ioan Lupaș, Silviu Dragomir a participat la Marea Adunare Națională de la Albă Iulia din 1 decembrie 1918, unde a îndeplinit funcția de secretar. După Unire, a fost, în mai multe rânduri, ministru, în perioada 1937-1940, între care Ministru de Stat și Ministru al Minorităților și membru în Consiliul de Coroană din 30 august 1940, unde s-a împotrivit Dictatului de la Viena.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
După venirea comuniștilor la putere,  Silviu Dragomir a fost arestat la 1 iulie 1949 și a fost internat la Sighet în mai 1950 pentru 24 luni, detenția fiindu-i „justificată” abia peste un an, prin Decizia MAI nr. 334/1951, pedeapsa fiindu-i majorată cu 60 luni, conform Deciziei MAI nr. 559/1953. După eliberarea în 1955, odată cu Ioan Lupaș, prin amnistia datorată Convenției de la Geneva, Silviu Dragomir a trăit la Cluj, până în 1962, fiind reintegrat în profesia sa de istoric, în cadrul unui colectiv de cercetători clujeni. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru activitatea sa științifică, istoricul clujean a primit premiul „Năsturel” al Academiei Române pe 1922. În 1990, Silviu Dragomir a fost repus în drepturile de membru titular al Academiei Române, odată cu numeroși foști membri, deposedați de această calitate în 1948.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Opera==&lt;br /&gt;
''Istoria dezrobirii religioase a Românilor din Ardeal în secolul al XVIII-lea'', vol. I, 1920;&lt;br /&gt;
''Vlahii și morlacii'', 1924;&lt;br /&gt;
''Relațiile bisericești ale românilor din Ardeal cu Rusia în veacul XVII'' (1914);&lt;br /&gt;
''Vlahii din Serbia în sec. XII-XV'' (1922);&lt;br /&gt;
''Originea coloniilor aromâne din Istria'' (1924);&lt;br /&gt;
''Vechile biserici din Zarand și ctitorii lor din sec. XIV-XV'' (1929); &lt;br /&gt;
''Studii și documente privitoare la revoluția românilor din Transilvania în anii 1848 – 1849'', 4 volume, (1944 - 1946);&lt;br /&gt;
''Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice în evul mediu'', 1959;&lt;br /&gt;
''Avram Iancu'', ediția a II-a, 1968;&lt;br /&gt;
''Românii din Transilvania și Unirea cu Biserica Romei'', 1990.&lt;br /&gt;
''The Etnical Minorities în Transylvania'' (1927)&lt;br /&gt;
''La Transylvanie roumaine et ses minorites ethniques'' (1934)&lt;br /&gt;
''La Hongrie et le probleme de la Transylvanie'' (1934)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Bibliografie==&lt;br /&gt;
#Fornade, Dan, Personalități clujene (1800-2007). Dicționar ilustrat, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2007, p. 187, ISBN 978-973-133-101-0;&lt;br /&gt;
#Rusu, Dorina, Membrii Academiei Române. Dicționar, Ediția a III-a revăzută și adăugită cu un cuvânt înainte de Academician Eugen Simion, București, Ed. Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003, p. 270-271, ISBN 973-27-1051-9;&lt;br /&gt;
#Neagoe, Stelian, Viața universitară clujeană interbelică (Triumful rațiunii împotriva violenței), vol II, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980, p.249.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;br&amp;gt;&lt;br /&gt;
[[Categorie:Cluj]]&lt;br /&gt;
[[Categorie:Personalităţi locale]]&lt;/div&gt;</description>
			<pubDate>Tue, 23 May 2017 11:02:18 GMT</pubDate>			<dc:creator>Ghizela</dc:creator>			<comments>http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Discu%C5%A3ie:Dragomir%2C_Silviu</comments>		</item>
	</channel>
</rss>