<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<?xml-stylesheet type="text/css" href="http://www.bjc.ro/wiki/skins/common/feed.css?63"?>
<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
	<channel>
		<title>Lechner Károly - Revizia istoricului</title>
		<link>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Lechner_K%C3%A1roly&amp;action=history</link>
		<description>Revizia istoricului pentru această pagină de pe wiki</description>
		<language>ro</language>
		<generator>MediaWiki 1.10.2</generator>
		<lastBuildDate>Sun, 05 Apr 2026 13:56:11 GMT</lastBuildDate>
		<item>
			<title>Ghizela: Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice==  12 mart.1850, Pesta - d. 19 ian. 1922 Budapesta  Medic psihiatru 	 A studiat medicina la Viena și Budapesta unde a obținut diploma de medic în anul 187...</title>
			<link>http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Lechner_K%C3%A1roly&amp;diff=5295&amp;oldid=prev</link>
			<description>&lt;p&gt;Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice==  12 mart.1850, Pesta - d. 19 ian. 1922 Budapesta  Medic psihiatru 	 A studiat medicina la Viena și Budapesta unde a obținut diploma de medic în anul 187...&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;&lt;b&gt;Pagină nouă&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;&lt;div&gt;__TOC__&lt;br /&gt;
==Date biografice==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
12 mart.1850, Pesta - d. 19 ian. 1922 Budapesta&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Medic psihiatru&lt;br /&gt;
	&lt;br /&gt;
A studiat medicina la Viena și Budapesta unde a obținut diploma de medic în anul 1874. S-a specializat în chirurgie, ginecologie și oftalmologie, dar în final a ales psihiatria. Din 1877 a petrecut șase ani la institutul particular al lui Shwartzer Ferenc la Buda, de unde au pornit numeroși psihiatri renumiți. După moartea soției sale a lucrat jumătate de an în Europa de Vest, apoi la un institut din Viena. A fost coleg cu Wundt și Charcot. De acum era văzut ca un specialist recunoscut în psihiatrie. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În 9 iulie 1899 a fost numit la catedra de psihiatrie a Facultății de Medicină a Universității din Cluj ca profesor de psihiatrie și psihologie medico-legală. Institutul clujean al lui Lechner a fost primul care a dus mai departe moștenirea institutului Schwartzer din Budapesta, încercându-se asigurarea unui climat plăcut pentru pacienți, a fost organizată o bibliotecă pentru bolnavi și se realizau cu cei care se putea, excursii. Veneau la această clinică pacienți din toată regiunea, chiar și din Balcani și chiar și Ady Endre s-a tratat o vreme aici. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A fost în mai multe rânduri decan (1892/1893, 1907/1908, 1917/1918, 1919-1920, 1920/1921 și a îndeplinit atribuții de rector în 1897/1898.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În perioada clujeană, prin cercetările sale a pus bazele neurologiei ardelene. A fost preocupat de memorie, somn, sugestie, impresii, reflexe, handicapul mental. A mai fost preocupat de halucinații și problemele conștienței. Mai ales teoria sa asupra reflexelor a stârnit ecouri. A fost unul dintre primii care au afirmat că reflexele dobândite pot fi moștenite. A realizat un instrument de măsură – cephalographul. În anul 1900 la expoziția mondială de la Paris Lechner a câștigat medalia de aur pentru Cephalograph-ul său, un aparat de măsurare a craniului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
După 1919, și-a deschis o nouă clinică de psihiatrie și un institut de cercetare la Seghedin, unde a fost profesor universitar.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A fost membru al Consiliului Național de Sănătate Publică (Országos Közegészségügyi Tanács), al Comisiei Medico-Legale (Törvényszéki Orvosi Bizottság) și vicepreședinte al Tiszti Orvosi Vizsgáló Bizottság, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe în anul 1921, vicepreședinte al Societății Muzeului Ardelean (1909-1922), Membru de onoare al Societății Literare Ardelene (1910), membru al Asociației Medicilor din Budapesta.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A primit premiul revistei ''Orvosi Hetilap'' și marele premiu al Expoziției Mondiale de la Paris (1900).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Lucrări publicate==&lt;br /&gt;
''A bujakórosok álmatlansága és annak okai'' (1881); ''A téboly agytáplálkozási zavarainak lokalisatiója : tanulmány'' (1882); ''Az érzéki észrevevés némely rendellenességeiről'' (1888);'' Az izommunka szerepköre az értelmi képességek kifejlődésében'' (1891); ''A psyché materialista alapjai'' (1892); ''Pszichomechanikai törekvések az elmegyógyászatban'' (1901); ''A reflextípusokról'' (1903); ''Az álmatlanságról'' (1906); ''A beszámítás és a jogorvoslás kérdése'' (1913); ''Szabadság és kötöttség a lelki életünkben'' (1918); ''A női lélek és a feminizmus orvostermészettudományi megvilágításban'' (1922); ''Lechner Károly művei'' (1956).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Bibliografie==&lt;br /&gt;
#Lechner Károly la https://hu.wikipedia.org/wiki/Lechner_K%C3%A1roly, accesat la 9 aug. 2016.&lt;br /&gt;
#Magyar életrajzi lexicon 1000-1990/coord. Kenyeres Ágnes la	 http://mek.oszk.hu/00300/00355/html/index.html, accesat la 9 aug. 2016.&lt;br /&gt;
#Magyar orvoséletrajzi lexicon/Kapronczay Károly la	 http://www.tankonyvtar.hu/hu/tartalom/tkt/magyar-orvoseletrajzi/ch03s16.html, accesat la 9 aug. 2016.&lt;br /&gt;
#Romániai irodalmi lexicon. I-IV. Kötet (A-R) la	 http://mek.oszk.hu/03600/03628/html/lista.htm#L, accesat la 9 aug. 2016.&lt;br /&gt;
&amp;lt;br&amp;gt;&lt;br /&gt;
[[Categorie:Cluj]]&lt;br /&gt;
[[Categorie:Personalităţi locale]]&lt;/div&gt;</description>
			<pubDate>Wed, 24 May 2017 07:54:11 GMT</pubDate>			<dc:creator>Ghizela</dc:creator>			<comments>http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Discu%C5%A3ie:Lechner_K%C3%A1roly</comments>		</item>
	</channel>
</rss>