Piaţa Unirii - Revizia istoricului

IoanT: /* Clădiri monument şi instituţii */

IoanT — Mon, 07 Aug 2023 10:49:03 GMT

←Versiunea anterioară		Versiunea de la data 7 august 2023 10:49
Linia 13:		Linia 13:
	Prima clădire pe latura nordică, casa de pe colţ de la numărul 28, care dă doar cu patru ferestre spre Piaţa Unirii, care găzduieşte colecţia de istoria farmaciei a Muzeului de Istorie a Transilvaniei, este cunocută ca şi [[Casa_Hintz_%28Piaţa_Unirii%29\|casa Mauksch-Hintz]].		Prima clădire pe latura nordică, casa de pe colţ de la numărul 28, care dă doar cu patru ferestre spre Piaţa Unirii, care găzduieşte colecţia de istoria farmaciei a Muzeului de Istorie a Transilvaniei, este cunocută ca şi [[Casa_Hintz_%28Piaţa_Unirii%29\|casa Mauksch-Hintz]].

-	Următorul este micul palat baroc de la numărul 27, construit în 1802, ~~[[palatul Kemény]]~~ care din multe privinţe are ca model [[Palatul_Bánffy\|Palatul Bánffy]]. Cea de la numărul 24, cu statuile sale frumoase, cu trei ferestre mari, indică faptul că nu a fost construită pentru locuit. Aceasta găzduieşte la etaj, din 1968, '''Casa Municipală de Cultură'''.	+	Următorul este micul palat baroc de la numărul 27, construit în 1802, Palatul Kemeny care din multe privinţe are ca model [[Palatul_Bánffy\|Palatul Bánffy]]. Cea de la numărul 24, cu statuile sale frumoase, cu trei ferestre mari, indică faptul că nu a fost construită pentru locuit. Aceasta găzduieşte la etaj, din 1968, '''Casa Municipală de Cultură'''.

	Casa de la numărul 23, cu două etaje, [[Casa_Rucska\|casa Rucska]], mai este cunoscută şi ca şi „casa mare cu picioare”, o clădire care ieşea cu mult din rândul de case, cu nişte coloane numite „picioare” de clujeni. Clădirea a găzduit mult timp protopopiatul reformat, iar din anul 1997, Consulatul Republicii Ungare.		Casa de la numărul 23, cu două etaje, [[Casa_Rucska\|casa Rucska]], mai este cunoscută şi ca şi „casa mare cu picioare”, o clădire care ieşea cu mult din rândul de case, cu nişte coloane numite „picioare” de clujeni. Clădirea a găzduit mult timp protopopiatul reformat, iar din anul 1997, Consulatul Republicii Ungare.
Linia 21:		Linia 21:
	În continuare, la colţul sud-vestic al pieţei se află clădirea fostului [[Hotelul_Continental_%28strada_Napoca%29\|Hotel Continental]]. Hotelul şi restaurantul au fost închise şi vândute în 2005.		În continuare, la colţul sud-vestic al pieţei se află clădirea fostului [[Hotelul_Continental_%28strada_Napoca%29\|Hotel Continental]]. Hotelul şi restaurantul au fost închise şi vândute în 2005.

-	Latura sudică a pieţei a suferit cel mai mult de pe urma febrei construcţiilor de la cumpăna secolelor al XIX-lea şi al XX-lea. La est de [[~~Clădirea_Băncii_Naționale_~~-~~_sucursala_Cluj~~\|~~clădirea~~ Băncii ~~Naţionale~~]] casele au fost oarecum protejate de valul modernizării de la începutul sec. XX, care a cuprins Piaţa Unirii. Se remarcă clădirea de la numărul 1, [[Primăria veche\|Primăria] sau aşa cum era cunoscută mai demult, '''Casa Sfatului'''. De aceea, rândul de clădiri de pe această latură a pieţei mai era denumit şi '''„rândul (şirul) Casei Sfatului”'''. În 1990 cele mai importante servicii ale Primăriei s-au mutat, în fosta clădire a [[Vechea_prefectură_%28str._Kogălniceanu%2C_nr._6%29\|Prefecturii]], de pe [[Calea_Moților\|strada Moţilor]].	+	Latura sudică a pieţei a suferit cel mai mult de pe urma febrei construcţiilor de la cumpăna secolelor al XIX-lea şi al XX-lea. La est de [[Clădirea Băncii Naționale - sucursala Cluj\|Clădirea Băncii Naționale - sucursala Cluj]] casele au fost oarecum protejate de valul modernizării de la începutul sec. XX, care a cuprins Piaţa Unirii. Se remarcă clădirea de la numărul 1, [[Primăria veche\|Primăria veche]] sau aşa cum era cunoscută mai demult, '''Casa Sfatului'''. De aceea, rândul de clădiri de pe această latură a pieţei mai era denumit şi '''„rândul (şirul) Casei Sfatului”'''. În 1990 cele mai importante servicii ale Primăriei s-au mutat, în fosta clădire a [[Vechea_prefectură_%28str._Kogălniceanu%2C_nr._6%29\|Prefecturii]], de pe [[Calea_Moților\|strada Moţilor]].

	Pe latura estică a pieţei, pe colţ, se află clădirea cu trei etaje, casa [[Casa_Pataki-Teleki\|Pataki-Teleki]]. La parter se află azi una din cele mai mari farmacii ale oraşului. Prin eleganţa lor se remarcă [[Casele_Statusului_Romano-catolic_%28Piaţa_Unirii%29\|Casele Statusului Romano-Catolic]]. Tot pe această latură trebuie menţionat [[Palatul_Bánffy\|Palatul Bánffy]]. Azi palatul găzduieşte '''Muzeul Naţional de Artă'''.		Pe latura estică a pieţei, pe colţ, se află clădirea cu trei etaje, casa [[Casa_Pataki-Teleki\|Pataki-Teleki]]. La parter se află azi una din cele mai mari farmacii ale oraşului. Prin eleganţa lor se remarcă [[Casele_Statusului_Romano-catolic_%28Piaţa_Unirii%29\|Casele Statusului Romano-Catolic]]. Tot pe această latură trebuie menţionat [[Palatul_Bánffy\|Palatul Bánffy]]. Azi palatul găzduieşte '''Muzeul Naţional de Artă'''.

IoanT: /* Clădiri monument şi instituţii */

IoanT — Mon, 07 Aug 2023 10:44:45 GMT

Clădiri monument şi instituţii

←Versiunea anterioară		Versiunea de la data 7 august 2023 10:44
Linia 23:		Linia 23:
	Latura sudică a pieţei a suferit cel mai mult de pe urma febrei construcţiilor de la cumpăna secolelor al XIX-lea şi al XX-lea. La est de [[Clădirea_Băncii_Naționale_-_sucursala_Cluj\|clădirea Băncii Naţionale]] casele au fost oarecum protejate de valul modernizării de la începutul sec. XX, care a cuprins Piaţa Unirii. Se remarcă clădirea de la numărul 1, [[Primăria veche\|Primăria] sau aşa cum era cunoscută mai demult, '''Casa Sfatului'''. De aceea, rândul de clădiri de pe această latură a pieţei mai era denumit şi '''„rândul (şirul) Casei Sfatului”'''. În 1990 cele mai importante servicii ale Primăriei s-au mutat, în fosta clădire a [[Vechea_prefectură_%28str._Kogălniceanu%2C_nr._6%29\|Prefecturii]], de pe [[Calea_Moților\|strada Moţilor]].		Latura sudică a pieţei a suferit cel mai mult de pe urma febrei construcţiilor de la cumpăna secolelor al XIX-lea şi al XX-lea. La est de [[Clădirea_Băncii_Naționale_-_sucursala_Cluj\|clădirea Băncii Naţionale]] casele au fost oarecum protejate de valul modernizării de la începutul sec. XX, care a cuprins Piaţa Unirii. Se remarcă clădirea de la numărul 1, [[Primăria veche\|Primăria] sau aşa cum era cunoscută mai demult, '''Casa Sfatului'''. De aceea, rândul de clădiri de pe această latură a pieţei mai era denumit şi '''„rândul (şirul) Casei Sfatului”'''. În 1990 cele mai importante servicii ale Primăriei s-au mutat, în fosta clădire a [[Vechea_prefectură_%28str._Kogălniceanu%2C_nr._6%29\|Prefecturii]], de pe [[Calea_Moților\|strada Moţilor]].

-	Pe latura estică a pieţei, pe colţ, se află clădirea cu trei etaje, casa [[Casa_Pataki-Teleki\|Pataki-Teleki]]. La parter se află azi una din cele mai mari farmacii ale oraşului. Prin eleganţa lor se remarcă [[Casele_Statusului_Romano-catolic_%28Piaţa_Unirii%29\|Casele Statusului Romano-Catolic]]. Tot pe această latură trebuie menţionat [[Palatul_Bánffy\|Palatul Bánffy]]. Azi palatul găzduieşte [[Muzeul Naţional de Artă]].	+	Pe latura estică a pieţei, pe colţ, se află clădirea cu trei etaje, casa [[Casa_Pataki-Teleki\|Pataki-Teleki]]. La parter se află azi una din cele mai mari farmacii ale oraşului. Prin eleganţa lor se remarcă [[Casele_Statusului_Romano-catolic_%28Piaţa_Unirii%29\|Casele Statusului Romano-Catolic]]. Tot pe această latură trebuie menţionat [[Palatul_Bánffy\|Palatul Bánffy]]. Azi palatul găzduieşte '''Muzeul Naţional de Artă'''.

	== [[Biserici]] ==		== [[Biserici]] ==

IoanT: /* Clădiri monument şi instituţii */

IoanT — Mon, 21 Mar 2022 12:44:31 GMT

Clădiri monument şi instituţii

←Versiunea anterioară		Versiunea de la data 21 martie 2022 12:44
Linia 11:		Linia 11:
	Piaţa este străjuită pe cele patru laturi ale sale de şiruri de clădiri care impresionează prin vechime, monumentalitate, frumuseţe.		Piaţa este străjuită pe cele patru laturi ale sale de şiruri de clădiri care impresionează prin vechime, monumentalitate, frumuseţe.

-	Prima clădire pe latura nordică, casa de pe colţ de la numărul 28, care dă doar cu patru ferestre spre Piaţa Unirii, care găzduieşte [[colecţia de istoria farmaciei a Muzeului de Istorie a Transilvaniei]], este cunocută ca şi [[Casa_Hintz_%28Piaţa_Unirii%29\|casa Mauksch-Hintz]].	+	Prima clădire pe latura nordică, casa de pe colţ de la numărul 28, care dă doar cu patru ferestre spre Piaţa Unirii, care găzduieşte colecţia de istoria farmaciei a Muzeului de Istorie a Transilvaniei, este cunocută ca şi [[Casa_Hintz_%28Piaţa_Unirii%29\|casa Mauksch-Hintz]].

-	Următorul este micul palat baroc de la numărul 27, construit în 1802, [[palatul Kemény]] care din multe privinţe are ca model ~~'''palatul~~ Bánffy~~'''~~. Cea de la numărul 24, cu statuile sale frumoase, cu trei ferestre mari, indică faptul că nu a fost construită pentru locuit. Aceasta găzduieşte la etaj, din 1968, [[Casa Municipală de Cultură]].	+	Următorul este micul palat baroc de la numărul 27, construit în 1802, [[palatul Kemény]] care din multe privinţe are ca model [[Palatul_Bánffy\|Palatul Bánffy]]. Cea de la numărul 24, cu statuile sale frumoase, cu trei ferestre mari, indică faptul că nu a fost construită pentru locuit. Aceasta găzduieşte la etaj, din 1968, '''Casa Municipală de Cultură'''.

-	Casa de la numărul 23, cu două etaje, [[casa Rucska]], mai este cunoscută şi ca şi ~~'''~~„casa mare cu picioare”~~'''~~, o clădire care ieşea cu mult din rândul de case, cu nişte coloane numite „picioare” de clujeni. Clădirea a găzduit mult timp protopopiatul reformat, iar din anul 1997, [[Consulatul Republicii Ungare]].	+	Casa de la numărul 23, cu două etaje, [[Casa_Rucska\|casa Rucska]], mai este cunoscută şi ca şi „casa mare cu picioare”, o clădire care ieşea cu mult din rândul de case, cu nişte coloane numite „picioare” de clujeni. Clădirea a găzduit mult timp protopopiatul reformat, iar din anul 1997, Consulatul Republicii Ungare.

-	Pe latura vestică a pieţei, faţă în faţă cu intrarea principală a [[Bisericii Sfântul Mihail]], se află una din cele mai vechi clădiri gotice, rămasă relativ intactă, [[clădirea parohiei romano-catolice]]. Importanţa ei este evidenţiată şi de faptul că întreaga latură a pieţei a fost denumită tradiţional '''„rîndul (şirul) de case al parohiei”'''. Mai poate fi amintită [[casa Wass Otília]] (numărul 11), cu elemente renascentiste, clasiciste şi rococo, [[palatul Jósika]] (numărul 10), care din cauza celor patru coloane care susţin balconul a fost numită de clujeni şi „casa cu picioare” şi nu în ultimul rând casa cu două etaje de la numărul 9, cunoscută şi ca [[palatul Rhédey]]. Locuinţa de la etajul I, care dă spre piaţă este închiriată, din anul 2000, de [[Societatea Muzeului Ardelean]] (Erdély Múzeum Egyesület -EME).	+	Pe latura vestică a pieţei, faţă în faţă cu intrarea principală a [[Biserica_Sfântul_Mihail\|Bisericii Sfântul Mihail]], se află una din cele mai vechi clădiri gotice, rămasă relativ intactă, clădirea parohiei romano-catolice. Importanţa ei este evidenţiată şi de faptul că întreaga latură a pieţei a fost denumită tradiţional '''„rîndul (şirul) de case al parohiei”'''. Mai poate fi amintită [[Casa_Wass_Otilia\|casa Wass Otília]] (numărul 11), cu elemente renascentiste, clasiciste şi rococo, [[Palatul_Jósika_%28Piaţa_Unirii%29\|palatul Jósika]] (numărul 10), care din cauza celor patru coloane care susţin balconul a fost numită de clujeni şi „casa cu picioare” şi nu în ultimul rând casa cu două etaje de la numărul 9, cunoscută şi ca [[Palatul_Rhédey_%28Piaţa_Unirii%29\|palatul Rhédey]]. Locuinţa de la etajul I, care dă spre piaţă este închiriată, din anul 2000, de [[Societatea_Muzeul_Ardelean\|Societatea Muzeului Ardelean]] (Erdély Múzeum Egyesület -EME).

-	În continuare, la colţul sud-vestic al pieţei se află clădirea fostului [[Hotel Continental]]. Hotelul şi restaurantul au fost închise şi vândute în 2005.	+	În continuare, la colţul sud-vestic al pieţei se află clădirea fostului [[Hotelul_Continental_%28strada_Napoca%29\|Hotel Continental]]. Hotelul şi restaurantul au fost închise şi vândute în 2005.

-	Latura sudică a pieţei a suferit cel mai mult de pe urma febrei construcţiilor de la cumpăna secolelor al XIX-lea şi al XX-lea. La est de [[clădirea Băncii Naţionale]] casele au fost oarecum protejate de valul modernizării de la începutul sec. XX, care a cuprins Piaţa Unirii. Se remarcă clădirea de la numărul 1, [[Primăria veche\|Primăria] sau aşa cum era cunoscută mai demult, '''Casa Sfatului'''. De aceea, rândul de clădiri de pe această latură a pieţei mai era denumit şi '''„rândul (şirul) Casei Sfatului”'''. În 1990 cele mai importante servicii ale Primăriei s-au mutat, în fosta clădire a [[Prefecturii]], de pe [[strada Moţilor]].	+	Latura sudică a pieţei a suferit cel mai mult de pe urma febrei construcţiilor de la cumpăna secolelor al XIX-lea şi al XX-lea. La est de [[Clădirea_Băncii_Naționale_-_sucursala_Cluj\|clădirea Băncii Naţionale]] casele au fost oarecum protejate de valul modernizării de la începutul sec. XX, care a cuprins Piaţa Unirii. Se remarcă clădirea de la numărul 1, [[Primăria veche\|Primăria] sau aşa cum era cunoscută mai demult, '''Casa Sfatului'''. De aceea, rândul de clădiri de pe această latură a pieţei mai era denumit şi '''„rândul (şirul) Casei Sfatului”'''. În 1990 cele mai importante servicii ale Primăriei s-au mutat, în fosta clădire a [[Vechea_prefectură_%28str._Kogălniceanu%2C_nr._6%29\|Prefecturii]], de pe [[Calea_Moților\|strada Moţilor]].

-	Pe latura estică a pieţei, pe colţ, se află clădirea cu trei etaje, casa [[Pataki-Teleki]]. La parter se află azi una din cele mai mari farmacii ale oraşului. Prin eleganţa lor se remarcă [[Casele Statusului Romano-Catolic]]. Tot pe această latură trebuie menţionat [[Palatul Bánffy]]. Azi palatul găzduieşte [[Muzeul Naţional de Artă]].	+	Pe latura estică a pieţei, pe colţ, se află clădirea cu trei etaje, casa [[Casa_Pataki-Teleki\|Pataki-Teleki]]. La parter se află azi una din cele mai mari farmacii ale oraşului. Prin eleganţa lor se remarcă [[Casele_Statusului_Romano-catolic_%28Piaţa_Unirii%29\|Casele Statusului Romano-Catolic]]. Tot pe această latură trebuie menţionat [[Palatul_Bánffy\|Palatul Bánffy]]. Azi palatul găzduieşte [[Muzeul Naţional de Artă]].

	== [[Biserici]] ==		== [[Biserici]] ==

IoanT: /* Străzi pornind din Piaţa Unirii */

IoanT — Mon, 21 Mar 2022 12:35:15 GMT

Străzi pornind din Piaţa Unirii

←Versiunea anterioară		Versiunea de la data 21 martie 2022 12:35
Linia 5:		Linia 5:
	== [[Străzi]] pornind din Piaţa Unirii ==		== [[Străzi]] pornind din Piaţa Unirii ==

-	Cum planul oraşului este unul radial-concentric, din acest punct al Pieţei Unirii, străzile pornesc radial, asigurând legătura facilă din orice punct al oraşului cu centrul. Pe colţul nord-vestic al Pieţei Unirii se află străzile [[Strada_Matei_Corvin\|Matei Corvin]] şi [[Strada_Memorandumului\|Memorandumului]], pe cel nord-estic strada [[Strada_Regele_Ferdinand\|Ferdinand]] şi [[Bulevardul_21_Decembrie_1989\|bulevardul 21 Decembrie 1989]], la colţul sud-vestic se găsesc străzile [[Strada_Universității\|Universităţii]] şi [[Napoca]], iar la cel sud-estic bulevardul [[Strada_Eroilor\|Eroilor]].	+	Cum planul oraşului este unul radial-concentric, din acest punct al Pieţei Unirii, străzile pornesc radial, asigurând legătura facilă din orice punct al oraşului cu centrul. Pe colţul nord-vestic al Pieţei Unirii se află străzile [[Strada_Matei_Corvin\|Matei Corvin]] şi [[Strada_Memorandumului\|Memorandumului]], pe cel nord-estic strada [[Strada_Regele_Ferdinand\|Ferdinand]] şi [[Bulevardul_21_Decembrie_1989\|bulevardul 21 Decembrie 1989]], la colţul sud-vestic se găsesc străzile [[Strada_Universității\|Universităţii]] şi [[Strada_Napoca\|Napoca]], iar la cel sud-estic bulevardul [[Strada_Eroilor\|Eroilor]].

	== [[Clădiri\|Clădiri monument]] şi [[Instituţii\|instituţii]] ==		== [[Clădiri\|Clădiri monument]] şi [[Instituţii\|instituţii]] ==

IoanT: /* Clădiri monument şi instituţii */

IoanT — Tue, 15 Mar 2022 10:37:26 GMT

Clădiri monument şi instituţii

←Versiunea anterioară		Versiunea de la data 15 martie 2022 10:37
Linia 11:		Linia 11:
	Piaţa este străjuită pe cele patru laturi ale sale de şiruri de clădiri care impresionează prin vechime, monumentalitate, frumuseţe.		Piaţa este străjuită pe cele patru laturi ale sale de şiruri de clădiri care impresionează prin vechime, monumentalitate, frumuseţe.

-	Prima clădire pe latura nordică, casa de pe colţ de la numărul 28, care dă doar cu patru ferestre spre Piaţa Unirii, care găzduieşte [[colecţia de istoria farmaciei a Muzeului de Istorie a Transilvaniei]], este cunocută ca şi [[casa Mauksch-Hintz]].	+	Prima clădire pe latura nordică, casa de pe colţ de la numărul 28, care dă doar cu patru ferestre spre Piaţa Unirii, care găzduieşte [[colecţia de istoria farmaciei a Muzeului de Istorie a Transilvaniei]], este cunocută ca şi [[Casa_Hintz_%28Piaţa_Unirii%29\|casa Mauksch-Hintz]].

	Următorul este micul palat baroc de la numărul 27, construit în 1802, [[palatul Kemény]] care din multe privinţe are ca model '''palatul Bánffy'''. Cea de la numărul 24, cu statuile sale frumoase, cu trei ferestre mari, indică faptul că nu a fost construită pentru locuit. Aceasta găzduieşte la etaj, din 1968, [[Casa Municipală de Cultură]].		Următorul este micul palat baroc de la numărul 27, construit în 1802, [[palatul Kemény]] care din multe privinţe are ca model '''palatul Bánffy'''. Cea de la numărul 24, cu statuile sale frumoase, cu trei ferestre mari, indică faptul că nu a fost construită pentru locuit. Aceasta găzduieşte la etaj, din 1968, [[Casa Municipală de Cultură]].

IoanT: /* Străzi pornind din Piaţa Unirii */

IoanT — Tue, 15 Mar 2022 10:34:35 GMT

Străzi pornind din Piaţa Unirii

←Versiunea anterioară		Versiunea de la data 15 martie 2022 10:34
Linia 5:		Linia 5:
	== [[Străzi]] pornind din Piaţa Unirii ==		== [[Străzi]] pornind din Piaţa Unirii ==

-	Cum planul oraşului este unul radial-concentric, din acest punct al Pieţei Unirii, străzile pornesc radial, asigurând legătura facilă din orice punct al oraşului cu centrul. Pe colţul nord-vestic al Pieţei Unirii se află străzile [[Strada_Matei_Corvin\|Matei Corvin]] şi [[Memorandumului]], pe cel nord-estic strada [[Ferdinand]] şi [[bulevardul 21 Decembrie 1989]], la colţul sud-vestic se găsesc străzile [[Universităţii]] şi [[Napoca]], iar la cel sud-estic bulevardul [[Strada_Eroilor\|Eroilor]].	+	Cum planul oraşului este unul radial-concentric, din acest punct al Pieţei Unirii, străzile pornesc radial, asigurând legătura facilă din orice punct al oraşului cu centrul. Pe colţul nord-vestic al Pieţei Unirii se află străzile [[Strada_Matei_Corvin\|Matei Corvin]] şi [[Strada_Memorandumului\|Memorandumului]], pe cel nord-estic strada [[Strada_Regele_Ferdinand\|Ferdinand]] şi [[Bulevardul_21_Decembrie_1989\|bulevardul 21 Decembrie 1989]], la colţul sud-vestic se găsesc străzile [[Strada_Universității\|Universităţii]] şi [[Napoca]], iar la cel sud-estic bulevardul [[Strada_Eroilor\|Eroilor]].

	== [[Clădiri\|Clădiri monument]] şi [[Instituţii\|instituţii]] ==		== [[Clădiri\|Clădiri monument]] şi [[Instituţii\|instituţii]] ==

IoanT: /* Străzi pornind din Piaţa Unirii */

IoanT — Tue, 15 Mar 2022 10:31:03 GMT

Străzi pornind din Piaţa Unirii

←Versiunea anterioară		Versiunea de la data 15 martie 2022 10:31
Linia 5:		Linia 5:
	== [[Străzi]] pornind din Piaţa Unirii ==		== [[Străzi]] pornind din Piaţa Unirii ==

-	Cum planul oraşului este unul radial-concentric, din acest punct al Pieţei Unirii, străzile pornesc radial, asigurând legătura facilă din orice punct al oraşului cu centrul. Pe colţul nord-vestic al Pieţei Unirii se află străzile [[Strada_Matei_Corvin\|Matei Corvin]] şi [[Memorandumului]], pe cel nord-estic strada [[Ferdinand]] şi [[bulevardul 21 Decembrie 1989]], la colţul sud-vestic se găsesc străzile [[Universităţii]] şi [[Napoca]], iar la cel sud-estic bulevardul [[Eroilor]].	+	Cum planul oraşului este unul radial-concentric, din acest punct al Pieţei Unirii, străzile pornesc radial, asigurând legătura facilă din orice punct al oraşului cu centrul. Pe colţul nord-vestic al Pieţei Unirii se află străzile [[Strada_Matei_Corvin\|Matei Corvin]] şi [[Memorandumului]], pe cel nord-estic strada [[Ferdinand]] şi [[bulevardul 21 Decembrie 1989]], la colţul sud-vestic se găsesc străzile [[Universităţii]] şi [[Napoca]], iar la cel sud-estic bulevardul [[Strada_Eroilor\|Eroilor]].

	== [[Clădiri\|Clădiri monument]] şi [[Instituţii\|instituţii]] ==		== [[Clădiri\|Clădiri monument]] şi [[Instituţii\|instituţii]] ==

IoanT: /* Străzi pornind din Piaţa Unirii */

IoanT — Tue, 15 Mar 2022 10:23:57 GMT

Străzi pornind din Piaţa Unirii

←Versiunea anterioară		Versiunea de la data 15 martie 2022 10:23
Linia 5:		Linia 5:
	== [[Străzi]] pornind din Piaţa Unirii ==		== [[Străzi]] pornind din Piaţa Unirii ==

-	Cum planul oraşului este unul radial-concentric, din acest punct al Pieţei Unirii, străzile pornesc radial, asigurând legătura facilă din orice punct al oraşului cu centrul. Pe colţul nord-vestic al Pieţei Unirii se află străzile [[Matei Corvin]] şi [[Memorandumului]], pe cel nord-estic strada [[Ferdinand]] şi [[bulevardul 21 Decembrie 1989]], la colţul sud-vestic se găsesc străzile [[Universităţii]] şi [[Napoca]], iar la cel sud-estic bulevardul [[Eroilor]].	+	Cum planul oraşului este unul radial-concentric, din acest punct al Pieţei Unirii, străzile pornesc radial, asigurând legătura facilă din orice punct al oraşului cu centrul. Pe colţul nord-vestic al Pieţei Unirii se află străzile [[Strada_Matei_Corvin\|Matei Corvin]] şi [[Memorandumului]], pe cel nord-estic strada [[Ferdinand]] şi [[bulevardul 21 Decembrie 1989]], la colţul sud-vestic se găsesc străzile [[Universităţii]] şi [[Napoca]], iar la cel sud-estic bulevardul [[Eroilor]].

	== [[Clădiri\|Clădiri monument]] şi [[Instituţii\|instituţii]] ==		== [[Clădiri\|Clădiri monument]] şi [[Instituţii\|instituţii]] ==

Ica: /* Bibliografie */

Ica — Tue, 07 Jul 2009 08:31:25 GMT

Bibliografie

←Versiunea anterioară		Versiunea de la data 7 iulie 2009 08:31
Linia 80:		Linia 80:

	#''[[Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben]]''/[[Gaal György]] .- Kolozsvár : Polis Könyvkiadó, 2007, p.12-70. ISBN 978-973-8341-85-2		#''[[Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben]]''/[[Gaal György]] .- Kolozsvár : Polis Könyvkiadó, 2007, p.12-70. ISBN 978-973-8341-85-2
-	# Povestea „oraşului comoară”. Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.93-97. ISBN 973-9279-74-0	+	# [[Povestea „Oraşului –comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi Monumentelor sale\|Povestea „oraşului comoară”. Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale]]/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.93-97. ISBN 973-9279-74-0
	<br>		<br>
	[[Categorie:Cluj]]		[[Categorie:Cluj]]
	[[Categorie:Pieţe]]		[[Categorie:Pieţe]]

Ica: /* Galerie de imagini */

Ica — Mon, 20 Oct 2008 06:06:15 GMT

Galerie de imagini

←Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 octombrie 2008 06:06
Linia 33:		Linia 33:
	Lângă biserică este amplasat [[Grupul statuar Matei Corvin\|grupul statuar „Matei Corvin”]]. La colţul sud-estic al pieţei se află [[Monumentul memorandiştilor]], iar în dreptul colţului sud-vestic [[Monumentul revoluţionarilor\|Monumentul Revoluţionarilor]].		Lângă biserică este amplasat [[Grupul statuar Matei Corvin\|grupul statuar „Matei Corvin”]]. La colţul sud-estic al pieţei se află [[Monumentul memorandiştilor]], iar în dreptul colţului sud-vestic [[Monumentul revoluţionarilor\|Monumentul Revoluţionarilor]].
	== Galerie de imagini ==		== Galerie de imagini ==
-	Fotografiile fac parte din fondul documentar al bibliotecii.....
-
	<gallery>		<gallery>
	Image:1859-Piata-Libertatii.jpg\|Piaţa Unirii 1859		Image:1859-Piata-Libertatii.jpg\|Piaţa Unirii 1859

←Versiunea anterioară		Versiunea de la data 7 august 2023 10:49
Linia 13:		Linia 13:
	Prima clădire pe latura nordică, casa de pe colţ de la numărul 28, care dă doar cu patru ferestre spre Piaţa Unirii, care găzduieşte colecţia de istoria farmaciei a Muzeului de Istorie a Transilvaniei, este cunocută ca şi [[Casa_Hintz_%28Piaţa_Unirii%29\|casa Mauksch-Hintz]].		Prima clădire pe latura nordică, casa de pe colţ de la numărul 28, care dă doar cu patru ferestre spre Piaţa Unirii, care găzduieşte colecţia de istoria farmaciei a Muzeului de Istorie a Transilvaniei, este cunocută ca şi [[Casa_Hintz_%28Piaţa_Unirii%29\|casa Mauksch-Hintz]].

-	Următorul este micul palat baroc de la numărul 27, construit în 1802, ~~[[palatul Kemény]]~~ care din multe privinţe are ca model [[Palatul_Bánffy\|Palatul Bánffy]]. Cea de la numărul 24, cu statuile sale frumoase, cu trei ferestre mari, indică faptul că nu a fost construită pentru locuit. Aceasta găzduieşte la etaj, din 1968, '''Casa Municipală de Cultură'''.	+	Următorul este micul palat baroc de la numărul 27, construit în 1802, Palatul Kemeny care din multe privinţe are ca model [[Palatul_Bánffy\|Palatul Bánffy]]. Cea de la numărul 24, cu statuile sale frumoase, cu trei ferestre mari, indică faptul că nu a fost construită pentru locuit. Aceasta găzduieşte la etaj, din 1968, '''Casa Municipală de Cultură'''.

	Casa de la numărul 23, cu două etaje, [[Casa_Rucska\|casa Rucska]], mai este cunoscută şi ca şi „casa mare cu picioare”, o clădire care ieşea cu mult din rândul de case, cu nişte coloane numite „picioare” de clujeni. Clădirea a găzduit mult timp protopopiatul reformat, iar din anul 1997, Consulatul Republicii Ungare.		Casa de la numărul 23, cu două etaje, [[Casa_Rucska\|casa Rucska]], mai este cunoscută şi ca şi „casa mare cu picioare”, o clădire care ieşea cu mult din rândul de case, cu nişte coloane numite „picioare” de clujeni. Clădirea a găzduit mult timp protopopiatul reformat, iar din anul 1997, Consulatul Republicii Ungare.
Linia 21:		Linia 21:
	În continuare, la colţul sud-vestic al pieţei se află clădirea fostului [[Hotelul_Continental_%28strada_Napoca%29\|Hotel Continental]]. Hotelul şi restaurantul au fost închise şi vândute în 2005.		În continuare, la colţul sud-vestic al pieţei se află clădirea fostului [[Hotelul_Continental_%28strada_Napoca%29\|Hotel Continental]]. Hotelul şi restaurantul au fost închise şi vândute în 2005.

-	Latura sudică a pieţei a suferit cel mai mult de pe urma febrei construcţiilor de la cumpăna secolelor al XIX-lea şi al XX-lea. La est de [[~~Clădirea_Băncii_Naționale_~~-~~_sucursala_Cluj~~\|~~clădirea~~ Băncii ~~Naţionale~~]] casele au fost oarecum protejate de valul modernizării de la începutul sec. XX, care a cuprins Piaţa Unirii. Se remarcă clădirea de la numărul 1, [[Primăria veche\|Primăria] sau aşa cum era cunoscută mai demult, '''Casa Sfatului'''. De aceea, rândul de clădiri de pe această latură a pieţei mai era denumit şi '''„rândul (şirul) Casei Sfatului”'''. În 1990 cele mai importante servicii ale Primăriei s-au mutat, în fosta clădire a [[Vechea_prefectură_%28str._Kogălniceanu%2C_nr._6%29\|Prefecturii]], de pe [[Calea_Moților\|strada Moţilor]].	+	Latura sudică a pieţei a suferit cel mai mult de pe urma febrei construcţiilor de la cumpăna secolelor al XIX-lea şi al XX-lea. La est de [[Clădirea Băncii Naționale - sucursala Cluj\|Clădirea Băncii Naționale - sucursala Cluj]] casele au fost oarecum protejate de valul modernizării de la începutul sec. XX, care a cuprins Piaţa Unirii. Se remarcă clădirea de la numărul 1, [[Primăria veche\|Primăria veche]] sau aşa cum era cunoscută mai demult, '''Casa Sfatului'''. De aceea, rândul de clădiri de pe această latură a pieţei mai era denumit şi '''„rândul (şirul) Casei Sfatului”'''. În 1990 cele mai importante servicii ale Primăriei s-au mutat, în fosta clădire a [[Vechea_prefectură_%28str._Kogălniceanu%2C_nr._6%29\|Prefecturii]], de pe [[Calea_Moților\|strada Moţilor]].

	Pe latura estică a pieţei, pe colţ, se află clădirea cu trei etaje, casa [[Casa_Pataki-Teleki\|Pataki-Teleki]]. La parter se află azi una din cele mai mari farmacii ale oraşului. Prin eleganţa lor se remarcă [[Casele_Statusului_Romano-catolic_%28Piaţa_Unirii%29\|Casele Statusului Romano-Catolic]]. Tot pe această latură trebuie menţionat [[Palatul_Bánffy\|Palatul Bánffy]]. Azi palatul găzduieşte '''Muzeul Naţional de Artă'''.		Pe latura estică a pieţei, pe colţ, se află clădirea cu trei etaje, casa [[Casa_Pataki-Teleki\|Pataki-Teleki]]. La parter se află azi una din cele mai mari farmacii ale oraşului. Prin eleganţa lor se remarcă [[Casele_Statusului_Romano-catolic_%28Piaţa_Unirii%29\|Casele Statusului Romano-Catolic]]. Tot pe această latură trebuie menţionat [[Palatul_Bánffy\|Palatul Bánffy]]. Azi palatul găzduieşte '''Muzeul Naţional de Artă'''.