De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 iulie 2016 09:33 (modifică)
Simona (Talk | contribuţii)
(→Istoria clădirii)
← Diferenţa anterioară		 Versiunea de la data 6 iunie 2017 09:00 (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 2: Linia 2:
==Istoria clădirii== ==Istoria clădirii==
-Aflat la intersecţia dintre Piaţa Unirii şi strada Napoca, edificiul, ridicat în stil baroc şi cu două etaje este cunoscut drept '''Palatul ''Rhédey''''', după numele familiei care l-a avut în proprietate de la începutul secolului al XVIII-lea. La începutul secolului al XVI-lea, pe amplasamentul actualei clădiri se aflau patru case aparţinând patricienilor clujeni. La vremea construirii palatului, actuala stradă Napoca se numea uliţa Fânului, întrucât toată zona de deal a cartierelor Zorilor şi Mănăştur reprezenta o zonă de fânaţe pentru oraş. +[[Imagine:Rhedey.jpg|thumb|100px|left|]]Aflat la intersecţia dintre Piaţa Unirii şi strada Napoca, edificiul, ridicat în stil baroc şi cu două etaje este cunoscut drept '''Palatul ''Rhédey''''', după numele familiei care l-a avut în proprietate de la începutul secolului al XVIII-lea. La începutul secolului al XVI-lea, pe amplasamentul actualei clădiri se aflau patru case aparţinând patricienilor clujeni. La vremea construirii palatului, actuala stradă Napoca se numea uliţa Fânului, întrucât toată zona de deal a cartierelor Zorilor şi Mănăştur reprezenta o zonă de fânaţe pentru oraş.
Se pare că această casă l-a avut ca oaspete şi pe principele Gabriel Bethlen. Tot aici a fost cazat şi a sărbătorit Paştele din aprilie 1706 proaspătul principe ales al Transilvaniei, Francisc Rákóczi al II-lea. La sfârşitul secolului al XVII-lea, clădirea este cumpărată de un nobil maghiar, a cărui soţie, Sara de Bulcesd, fiica unui boier moldovean, după alţii, fiica unui boier muntean, supraveghează şi coordonează lucrările de refacere a casei, lucru atestat şi astăzi prin existenţa, în partea stîngă a intrării, a blazonului acesteia. Peste câteva decenii, noul proprietar, Rhédey János măreşte casa pe latura străzii Napoca şi mai adaugă un etaj. Această construcţie frumoasă şi elegantă prin simplitatea sa este legată şi de istoria teatrului maghiar din Transilvania, găzduind '''prima instituţie teatrală maghiară din Transilvania''', în noiembrie 1792. Se pare că această casă l-a avut ca oaspete şi pe principele Gabriel Bethlen. Tot aici a fost cazat şi a sărbătorit Paştele din aprilie 1706 proaspătul principe ales al Transilvaniei, Francisc Rákóczi al II-lea. La sfârşitul secolului al XVII-lea, clădirea este cumpărată de un nobil maghiar, a cărui soţie, Sara de Bulcesd, fiica unui boier moldovean, după alţii, fiica unui boier muntean, supraveghează şi coordonează lucrările de refacere a casei, lucru atestat şi astăzi prin existenţa, în partea stîngă a intrării, a blazonului acesteia. Peste câteva decenii, noul proprietar, Rhédey János măreşte casa pe latura străzii Napoca şi mai adaugă un etaj. Această construcţie frumoasă şi elegantă prin simplitatea sa este legată şi de istoria teatrului maghiar din Transilvania, găzduind '''prima instituţie teatrală maghiară din Transilvania''', în noiembrie 1792.
- +[[Imagine:Rhedey 2.jpg|thumb|100px|right|]]
Pe frontispiciul clădirii se vede şi astăzi blazonul contelui Rhedey care conţine literele RJ sub o coroană cu 9 perle vizibile, simbol al originii nobiliare. Palatul Rhédey este cunoscut şi sub denumirea de ''Casa cu lanţuri'', deoarece era protejat cu lanţuri pe partea dinspre uliţa Fânului (Napoca de astăzi), pe unde treceau carele cu fân. Pe la 1875 aici s-a deschis prima cafenea din Cluj, iar puţin mai tîrziu, la etajul II a funcţionat ''Societatea Carpatină Ardeleană'', înfiinţată cu scopul promovării turismului. La parterul acestei clădiri a funcţionat, până prin anii ’90 Agenţia de voiaj C.F.R. Pe frontispiciul clădirii se vede şi astăzi blazonul contelui Rhedey care conţine literele RJ sub o coroană cu 9 perle vizibile, simbol al originii nobiliare. Palatul Rhédey este cunoscut şi sub denumirea de ''Casa cu lanţuri'', deoarece era protejat cu lanţuri pe partea dinspre uliţa Fânului (Napoca de astăzi), pe unde treceau carele cu fân. Pe la 1875 aici s-a deschis prima cafenea din Cluj, iar puţin mai tîrziu, la etajul II a funcţionat ''Societatea Carpatină Ardeleană'', înfiinţată cu scopul promovării turismului. La parterul acestei clădiri a funcţionat, până prin anii ’90 Agenţia de voiaj C.F.R.
Prin testamentul lăsat de Rhédey Johanna, clădirea este astăzi în proprietatea Colegiului Reformat din Debreczen, Ungaria. Prin testamentul lăsat de Rhédey Johanna, clădirea este astăzi în proprietatea Colegiului Reformat din Debreczen, Ungaria.

Versiunea de la data 6 iunie 2017 09:00

Cuprins

Istoria clădirii

Aflat la intersecţia dintre Piaţa Unirii şi strada Napoca, edificiul, ridicat în stil baroc şi cu două etaje este cunoscut drept Palatul Rhédey, după numele familiei care l-a avut în proprietate de la începutul secolului al XVIII-lea. La începutul secolului al XVI-lea, pe amplasamentul actualei clădiri se aflau patru case aparţinând patricienilor clujeni. La vremea construirii palatului, actuala stradă Napoca se numea uliţa Fânului, întrucât toată zona de deal a cartierelor Zorilor şi Mănăştur reprezenta o zonă de fânaţe pentru oraş.

Se pare că această casă l-a avut ca oaspete şi pe principele Gabriel Bethlen. Tot aici a fost cazat şi a sărbătorit Paştele din aprilie 1706 proaspătul principe ales al Transilvaniei, Francisc Rákóczi al II-lea. La sfârşitul secolului al XVII-lea, clădirea este cumpărată de un nobil maghiar, a cărui soţie, Sara de Bulcesd, fiica unui boier moldovean, după alţii, fiica unui boier muntean, supraveghează şi coordonează lucrările de refacere a casei, lucru atestat şi astăzi prin existenţa, în partea stîngă a intrării, a blazonului acesteia. Peste câteva decenii, noul proprietar, Rhédey János măreşte casa pe latura străzii Napoca şi mai adaugă un etaj. Această construcţie frumoasă şi elegantă prin simplitatea sa este legată şi de istoria teatrului maghiar din Transilvania, găzduind prima instituţie teatrală maghiară din Transilvania, în noiembrie 1792.

Pe frontispiciul clădirii se vede şi astăzi blazonul contelui Rhedey care conţine literele RJ sub o coroană cu 9 perle vizibile, simbol al originii nobiliare. Palatul Rhédey este cunoscut şi sub denumirea de Casa cu lanţuri, deoarece era protejat cu lanţuri pe partea dinspre uliţa Fânului (Napoca de astăzi), pe unde treceau carele cu fân. Pe la 1875 aici s-a deschis prima cafenea din Cluj, iar puţin mai tîrziu, la etajul II a funcţionat Societatea Carpatină Ardeleană, înfiinţată cu scopul promovării turismului. La parterul acestei clădiri a funcţionat, până prin anii ’90 Agenţia de voiaj C.F.R. Prin testamentul lăsat de Rhédey Johanna, clădirea este astăzi în proprietatea Colegiului Reformat din Debreczen, Ungaria.

Bibliografie

  1. Aşezăminte Istorice de Patrimoniu din Cluj-Napoca / Ciorca, Ioan (editor).-Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2011, p.80-83. ISBN 978-973-647-789-8.
  2. Povestea „oraşului-comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.78-79. ISBN 973-9279-74-0
  3. Clujul de altădată / Chiş, Ancuţa-Lăcrămioara, Ucu, Bodiceanu.-Cluj-Napoca: Editura Dokia, 2014, planşa 129. ISBN 978-606-8492-35-3.
  4. Cluj-Napoca-vestigii, monumente, muzee / Damian Todiţa.-Cluj-Napoca ; Studia, 2009, p.47-48 ;ISBN 978-973-8390-43-0.
  5. Cluj-Napoca. Imaginile unei capitale europene / Pop Diana.- Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2015, p.50-51. ISBN 978-606-17-0698-3.
  6. Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.48-50. ISBN 978-973-8995-17-8.


Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Palatul_Rh%C3%A9dey_%28Pia%C5%A3a_Unirii%29"