De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 1 aprilie 2019 12:33 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)
(→Opera (selectiv):)
← Diferenţa anterioară		 Versiunea de la data 1 aprilie 2019 12:35 (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)
(→Date biografice:)
Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
__TOC__ __TOC__
=Date biografice:= =Date biografice:=
-n. 4.04.1901, Mihalţ/Alba – 11.05.1958, Cluj.+n. 4.04.1901, Mihalţ/Alba – d. 11.05.1958, Cluj.
'''Istoric literar, publicist, lingvist, bibliolog.''' '''Istoric literar, publicist, lingvist, bibliolog.'''
-Este fiul Floarei şi al lui Victor Breazu, ţărani. A urmat școala primară în satul natal, apoi studiile secundare la Blaj (1913-1919), finalizate la Orăștie, unde își dă și bacalaureatul (1920). A urmat, apoi, Facultatea de Litere şi Filosofie la Cluj (1920-1924). Remarcat de Gheorghe Bogdan-Duică (al cărui continuator va fi considerat), este recomandat pentru Şcoala Română din Paris, Franţa (1926-1928), unde elaborează lucrarea ''Edgar Quinet et les Roumains'', care îi va aduce şi titlul de doctor în litere magna cum laude la Universitatea din Cluj (1931).+Este fiul Floarei şi al lui Victor Breazu, ţărani. A urmat școala primară în satul natal, apoi studiile secundare la Blaj (1913-1919), finalizate la Orăștie, unde își dă și bacalaureatul (1920). A urmat, apoi, Facultatea de Litere şi Filosofie la Cluj (1920-1924). Remarcat de Gheorghe Bogdan-Duică (al cărui continuator va fi considerat), este recomandat pentru Şcoala Română din Paris, Franţa (1926-1928), unde elaborează lucrarea '''Edgar Quinet et les Roumains''', care îi va aduce şi titlul de doctor în litere magna cum laude la Universitatea din Cluj (1931).
După absolvirea facultății, lucrează ca redactor la săptămânalul clujean '''„Societatea de mâine”''', arhivar suplinitor la Arhivele Statului din Cluj și profesor suplinitor (1924-1926). În anul 1926, la recomandarea profesorului Sextil Pușcariu, obține o bursă de doi ani (1926-1928) la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, de lângă Paris, condusă de Nicolae Iorga, unde studiază relațiile româno-franceze. După absolvirea facultății, lucrează ca redactor la săptămânalul clujean '''„Societatea de mâine”''', arhivar suplinitor la Arhivele Statului din Cluj și profesor suplinitor (1924-1926). În anul 1926, la recomandarea profesorului Sextil Pușcariu, obține o bursă de doi ani (1926-1928) la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, de lângă Paris, condusă de Nicolae Iorga, unde studiază relațiile româno-franceze.
Linia 11: Linia 11:
Este cooptat în învățământul universitar, fiind numit în 1943 conferențiar de istoria literaturii la Facultatea de Litere a Universității din Cluj-Sibiu, apoi promovat profesor al Universității din Cluj (1955-1958). Predă cursul de Istoria literaturii române moderne, în care prezintă circulația valorilor universale în spațiul cultural românesc din Transilvania. Este cooptat în învățământul universitar, fiind numit în 1943 conferențiar de istoria literaturii la Facultatea de Litere a Universității din Cluj-Sibiu, apoi promovat profesor al Universității din Cluj (1955-1958). Predă cursul de Istoria literaturii române moderne, în care prezintă circulația valorilor universale în spațiul cultural românesc din Transilvania.
-A fost un militant activ pe plan cultural, îndeplinind în paralel și funcțiile de „secretar propagandist”, apoi de „secretar literar” al Astrei (1936-1945), fiind redactor responsabil al revistei '''Transilvania'' (1941-1945).+A fost un militant activ pe plan cultural, îndeplinind în paralel și funcțiile de „secretar propagandist”, apoi de „secretar literar” al Astrei (1936-1945), fiind redactor responsabil al revistei '''Transilvania''' (1941-1945).
-Începând din 1951 a condus Secția de istorie literară și folclor a Filialei Cluj a Academiei Române și a fost redactor responsabil al ''Buletinului de studii și cercetări de istorie literară și folclor'' din Cluj. A decedat prematur în 1958, lăsând ca proiecte nerealizate o monografie amplă despre George Bariț și editarea operelor complete ale lui Ioan Slavici.+Începând din 1951 a condus Secția de istorie literară și folclor a Filialei Cluj a Academiei Române și a fost redactor responsabil al '''Buletinului de studii și cercetări de istorie literară și folclor''' din Cluj. A decedat prematur în 1958, lăsând ca proiecte nerealizate o monografie amplă despre George Bariț și editarea operelor complete ale lui Ioan Slavici.
-A colaborat, în decursul timpului, cu numeroase studii şi articole de istorie culturală şi literară, cronici teatrale, literare, plastice, muzicale, recenzii, note, comentarii diverse, documente, folclor, la revistele: ''„Societatea de mâine”'' (1924-1933, unde, împreună cu Olimpiu Boitoş, semna şi B & B, susţinând rubricile ''„Discuţii literare”'' şi ''„Cronici culturale şi artistice”''), ''„Cosinzeana”'', ''„Dacoromania”'', ''„Patria”'', ''„Gând românesc”'', ''„România nouă”'', ''„Revue de Transilvanie”'', ''„Transilvania”'', ''„Steaua”'', ș.a. Postum, unele contribuţii şi o parte din corespondenţă (în special cu Lucian Blaga) îi apar în'' „Studia Universitatis «Babeş-Bolyai»”'', ''„Cercetări de lingvistică”'', ''„Tribuna”'', ''„Echinox”'' şi ''„Manuscriptum”''. A semnat şi I.B., Cronicar, Titus (Bunea).+A colaborat, în decursul timpului, cu numeroase studii şi articole de istorie culturală şi literară, cronici teatrale, literare, plastice, muzicale, recenzii, note, comentarii diverse, documente, folclor, la revistele: '''„Societatea de mâine”''' (1924-1933, unde, împreună cu Olimpiu Boitoş, semna şi B & B, susţinând rubricile ''„Discuţii literare”'' şi ''„Cronici culturale şi artistice”''), '''„Cosinzeana”''', '''„Dacoromania”''', '''„Patria”''', '''„Gând românesc”''', '''„România nouă”''', '''„Revue de Transilvanie”''', '''„Transilvania”''', '''„Steaua”''', ș.a. Postum, unele contribuţii şi o parte din corespondenţă (în special cu Lucian Blaga) îi apar în''' „Studia Universitatis «Babeş-Bolyai»”''', '''„Cercetări de lingvistică”''', '''„Tribuna”''', '''„Echinox”''' şi '''„Manuscriptum”'''. A semnat şi I.B., Cronicar, Titus (Bunea).
Primește Premiul Academiei Române în anul 1937. Primește Premiul Academiei Române în anul 1937.

Versiunea de la data 1 aprilie 2019 12:35

Cuprins

Date biografice:

n. 4.04.1901, Mihalţ/Alba – d. 11.05.1958, Cluj.

Istoric literar, publicist, lingvist, bibliolog.

Este fiul Floarei şi al lui Victor Breazu, ţărani. A urmat școala primară în satul natal, apoi studiile secundare la Blaj (1913-1919), finalizate la Orăștie, unde își dă și bacalaureatul (1920). A urmat, apoi, Facultatea de Litere şi Filosofie la Cluj (1920-1924). Remarcat de Gheorghe Bogdan-Duică (al cărui continuator va fi considerat), este recomandat pentru Şcoala Română din Paris, Franţa (1926-1928), unde elaborează lucrarea Edgar Quinet et les Roumains, care îi va aduce şi titlul de doctor în litere magna cum laude la Universitatea din Cluj (1931).

După absolvirea facultății, lucrează ca redactor la săptămânalul clujean „Societatea de mâine”, arhivar suplinitor la Arhivele Statului din Cluj și profesor suplinitor (1924-1926). În anul 1926, la recomandarea profesorului Sextil Pușcariu, obține o bursă de doi ani (1926-1928) la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, de lângă Paris, condusă de Nicolae Iorga, unde studiază relațiile româno-franceze.

Este cooptat în învățământul universitar, fiind numit în 1943 conferențiar de istoria literaturii la Facultatea de Litere a Universității din Cluj-Sibiu, apoi promovat profesor al Universității din Cluj (1955-1958). Predă cursul de Istoria literaturii române moderne, în care prezintă circulația valorilor universale în spațiul cultural românesc din Transilvania.

A fost un militant activ pe plan cultural, îndeplinind în paralel și funcțiile de „secretar propagandist”, apoi de „secretar literar” al Astrei (1936-1945), fiind redactor responsabil al revistei Transilvania (1941-1945).

Începând din 1951 a condus Secția de istorie literară și folclor a Filialei Cluj a Academiei Române și a fost redactor responsabil al Buletinului de studii și cercetări de istorie literară și folclor din Cluj. A decedat prematur în 1958, lăsând ca proiecte nerealizate o monografie amplă despre George Bariț și editarea operelor complete ale lui Ioan Slavici.

A colaborat, în decursul timpului, cu numeroase studii şi articole de istorie culturală şi literară, cronici teatrale, literare, plastice, muzicale, recenzii, note, comentarii diverse, documente, folclor, la revistele: „Societatea de mâine” (1924-1933, unde, împreună cu Olimpiu Boitoş, semna şi B & B, susţinând rubricile „Discuţii literare” şi „Cronici culturale şi artistice”), „Cosinzeana”, „Dacoromania”, „Patria”, „Gând românesc”, „România nouă”, „Revue de Transilvanie”, „Transilvania”, „Steaua”, ș.a. Postum, unele contribuţii şi o parte din corespondenţă (în special cu Lucian Blaga) îi apar în „Studia Universitatis «Babeş-Bolyai»”, „Cercetări de lingvistică”, „Tribuna”, „Echinox” şi „Manuscriptum”. A semnat şi I.B., Cronicar, Titus (Bunea).

Primește Premiul Academiei Române în anul 1937.

Opera (selectiv):

  • Edgar Quinet et les Roumains. - Paris,1928;
  • Bibliografia periodicelor (1927-1928) (în colaborare). - București, 1931;
  • Viața literară românească în Ardealul de după Unire. - Cluj, 1934;
  • Michelet și românii. Studiu de literatură comparată, Universitatea „Regele Ferdinand I” Cluj, Biblioteca Dacoromaniei, nr. 9, 1935;
  • Biobibliografia lui Gheorghe Bogdan Duică - Bio-bibliographie de Georges Bogdan Duică, ediție bilingvă (în colaborare cu I. Crăciun). - Cluj, 1936;
  • Literatura „Tribunei”, I Proza. - București, 1936;
  • La Littérature contemporaine en Roumanie. - Cluj, 1936;
  • Bibliografia publicațiilor (1933, 1934 și 1935) (în colaborare). - București, 1938;
  • Lupta românilor din Transilvania pentru limbă. - Sibiu, 1943;
  • Die neuere rumänische Literatur Siebenbürgens. - București, 1943;
  • Literatura Transilvaniei. Studii, articole, conferințe. - București, 1944;
  • Folklorul revistelor „Familia” și „Șezătoarea”. - Sibiu, 1945;
  • Curs de istoria literaturii române moderne (Eminescu și Caragiale). - Cluj, 1950 (litografiat);
  • Studii de literatură română și comparată, ediție îngrijită de Mircea Curticeanu, vol. I-II. -Cluj, 1970-1973;
  • De amicitia: Lucian Blaga – Ion Breazu. Corespondență, ediție îngrijită de Mircea Curticeanu. - Cluj-Napoca, 1995.

Antologii

  • Povestitori ardeleni şi bănăţeni până la Unire. - Cluj, 1937;
  • Antologie română (în colaborare cu Sextil Puşcariu). - Halle, 1938;
  • Poezii patriotice (în colaborare cu Ion Chinezu). - Cluj, 1938;
  • Din viaţa satului transilvănean. - Cluj, 1942;
  • Mama, copilul şi căminul familiar în poezia românească. - Cluj, 1943.

Bibliografie:

  1. Clujeni ai secolului 20. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2000, p.55. ISBN 978-973-686-102-3 
  2. Dicționarul general al literaturii române, vol.5. - București: Editura Univers Enciclopedic, 2006, p. 657-658. ISBN 978-973-637-138-7
  3. Fornade, Dan. Personalități clujene (1800-2007). - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p.96-97. ISBN 978-973-133-101-0
  4. Popa, Mircea. Sextil Pușcariu și Muzeul Limbii Române. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2016. ISBN 978-606-17-0965-6
  5. Sasu, Aurel. Dicționar biografic al literaturii române A-L, vol. I, Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 216-217. ISBN 973-697-758-7
Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Breazu%2C_Ion"