De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 19 decembrie 2022 09:40 (modifică) IoanT (Talk | contribuţii) (→Opera (selectiv)) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (20 decembrie 2022 09:45) (modifică) (anulează) IoanT (Talk | contribuţii) (→Date biografice) |
||
| (5 intermediate revisions not shown.) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| __TOC__ | __TOC__ | ||
| ==Date biografice== | ==Date biografice== | ||
| - | + | Născut la 11 feb. 1922, Cluj – decedat la 13 aug. 2007, Cluj-Napoca. Compozitor, dirijor, profesor universitar la Academia de Muzică din Cluj. | |
| Provenind dintr-o familie intelectuală, cu origini bistrițene, Tudor Jarda își va începe și el studiile tot la Bistrița, la Școala Normală de Băieți, pe care o absolvă în vara anului 1940. După anexarea nordului Transilvaniei la Ungaria, familia sa se refugiază la Timișoara, unde urmează, în paralel, cursuri la Școala Politehnică și la Conservatorul din Cluj, relocat din cauza ocupației maghiare la Cluj. Aici studiază pedagogie, trompetă și compoziție, avându-i ca profesori, printre alții, pe Traian Vulpescu, Augustin Bena, Lucian Surlașiu, Dumitru Cărbunescu și George Simonis. | Provenind dintr-o familie intelectuală, cu origini bistrițene, Tudor Jarda își va începe și el studiile tot la Bistrița, la Școala Normală de Băieți, pe care o absolvă în vara anului 1940. După anexarea nordului Transilvaniei la Ungaria, familia sa se refugiază la Timișoara, unde urmează, în paralel, cursuri la Școala Politehnică și la Conservatorul din Cluj, relocat din cauza ocupației maghiare la Cluj. Aici studiază pedagogie, trompetă și compoziție, avându-i ca profesori, printre alții, pe Traian Vulpescu, Augustin Bena, Lucian Surlașiu, Dumitru Cărbunescu și George Simonis. | ||
| Linia 23: | Linia 23: | ||
| * ''Luceafărul de ziuă'' | * ''Luceafărul de ziuă'' | ||
| * '' Priveliștile lumii'' | * '' Priveliștile lumii'' | ||
| - | '''Lieduri și coruri''' | + | '''Lieduri și coruri''' (selectiv) |
| * ''Cantata oțelarilor'' | * ''Cantata oțelarilor'' | ||
| * ''Suită din Năsăud'' | * ''Suită din Năsăud'' | ||
| Linia 33: | Linia 33: | ||
| * ''Zece coruri de pe Someș'' | * ''Zece coruri de pe Someș'' | ||
| - | + | '''Muzică de cameră''' (selectiv) | |
| * ''Trio pentru oboi, violoncel și pian'' | * ''Trio pentru oboi, violoncel și pian'' | ||
| * '' Trei piese mici pentru pian'' | * '' Trei piese mici pentru pian'' | ||
| * ''Suită pentru pian'' | * ''Suită pentru pian'' | ||
| - | + | '''Muzică vocal-simfonică''' | |
| * ''Cu țurca'' | * ''Cu țurca'' | ||
| ==Bibliografie== | ==Bibliografie== | ||
| + | # ''Dicționar de mari muzicieni'' / Vignal Marc, Antoine Gólea; Șerban Pârâu (trad.). – București: Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 245. ISBN 973-9436-96-X. | ||
| + | # ''Personalități clujene (1800-2007) : dicționar ilustrat'' / Dan Fornade. – Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p. 281. ISBN ISBN 973-35-0414-93. | ||
| + | |||
| + | [[Categorie:Cluj]] | ||
| + | [[Categorie:Personalităţi locale]] | ||
Versiunea curentă
Cuprins |
[modifică] Date biografice
Născut la 11 feb. 1922, Cluj – decedat la 13 aug. 2007, Cluj-Napoca. Compozitor, dirijor, profesor universitar la Academia de Muzică din Cluj.
Provenind dintr-o familie intelectuală, cu origini bistrițene, Tudor Jarda își va începe și el studiile tot la Bistrița, la Școala Normală de Băieți, pe care o absolvă în vara anului 1940. După anexarea nordului Transilvaniei la Ungaria, familia sa se refugiază la Timișoara, unde urmează, în paralel, cursuri la Școala Politehnică și la Conservatorul din Cluj, relocat din cauza ocupației maghiare la Cluj. Aici studiază pedagogie, trompetă și compoziție, avându-i ca profesori, printre alții, pe Traian Vulpescu, Augustin Bena, Lucian Surlașiu, Dumitru Cărbunescu și George Simonis.
După război, reîntors la Cluj, Tudor Jarda urmează cursuri de filozofie cu Lucian Blaga și D.D.Roșca, de estetică cu Liviu Rusu și de psihologia educației cu Nicolae Mărgineanu. Este angajat ca timpanist la Opera Română și Filarmonica din Cluj (1945-1948). În 1949 își începe cariera didactică, fiind numit profesor de armonie la Conservatorul din Cluj (până la pensionarea din 1984), îndeplinind și funcția de secretar al filialei clujene a Uniunii Compozitorilor din România (1954-1957). De-a lungul carierei sale, Tudor Jarda a fost profesor și la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș, unde a fost șef de catedră și prodecan, dar și la Universitatea din Oradea, după 1990. Cea mai importantă funcție a fost, însă, cea de director și dirijor al Operei Române din Cluj-Napoca, între anii 1975-1981.
Interesul său major a fost pentru folclorul transilvănean, îndeosebi cel din zonele Năsăudului, Maramureșului și Bihorului, zone din care a cules texte și cântece populare și unde a colaborat cu ansambluri folclorice la diferite concursuri internaționale. Tudor Jarda are și o creație cultă, cuprinzând patru simfonii, o suită simfonică, un concert pentru flaut și orchestră, un concert pentru vioară și orchestră, un cvintet pentru suflători de alamă cu timpani și cca 50 de lieduri pe versurile unor mari poeți români.
A fost ales membru de onoare al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca și membru al Uniunii Compozitorilor din România (UCR). Pentru activitatea sa muzicală și cea de culegător și valorificator de folclor, Tudor Jarda a primit numeroase distincții și premii prestigioase naționale, dintre care menționăm aici: „Ordinul Muncii”, cls III (1959), Premiul „Artist Emerit” (1964), Ordinul „Meritul Cultural”, cls IV (1969), Premiul pentru Operă al UCR (1964, 1983, 1989), „Cetățean de Onoare” al Municipiului Cluj-Napoca, Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea și al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (2007).
[modifică] Opera (selectiv)
Lucrări publicate (selectiv)
- Curs de armonie
- Armonia modală cu aplicații la cântecul popular românesc
Compoziții (selectiv)
- Neamul Șoimăreștilor
- Cocoșelul neascultător
- Pădurea vulturilor
- Înger și Demon
- Luceafărul de ziuă
- Priveliștile lumii
Lieduri și coruri (selectiv)
- Cantata oțelarilor
- Suită din Năsăud
- Hai la joc
- Mă dusei în tîrg la moți
- Colo-n sus pe munte verde
- Dorul
- Mă luai, luai
- Zece coruri de pe Someș
Muzică de cameră (selectiv)
- Trio pentru oboi, violoncel și pian
- Trei piese mici pentru pian
- Suită pentru pian
Muzică vocal-simfonică
- Cu țurca
[modifică] Bibliografie
- Dicționar de mari muzicieni / Vignal Marc, Antoine Gólea; Șerban Pârâu (trad.). – București: Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 245. ISBN 973-9436-96-X.
- Personalități clujene (1800-2007) : dicționar ilustrat / Dan Fornade. – Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p. 281. ISBN ISBN 973-35-0414-93.
