De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 29 decembrie 2010 08:29 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (7 decembrie 2023 07:58) (modifică) (anulează) IoanT (Talk | contribuţii) (→Construcţia clădirii) |
||
| (11 intermediate revisions not shown.) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | Colegiul Academic s-a ridicat pe locul vechii clădiri care a adăpostit Teatrul, la intersecţia străzilor Mihail Kogălniceanu şi Emmanuel de Martonne de azi. După mutarea acestuia în sediul din Piaţa Ştefan cel Mare, clădirea a intrat în proprietatea Universităţii, care a folosit-o temporar pentru depozitarea colecţiilor sale | + | ==Construcţia clădirii== |
| - | + | Colegiul Academic s-a ridicat pe locul vechii clădiri care a adăpostit Teatrul, la intersecţia străzilor Mihail Kogălniceanu şi Emmanuel de Martonne de azi. După mutarea acestuia în sediul din [[Piaţa Ştefan cel Mare|'''Piaţa Ştefan cel Mare''']], clădirea a intrat în proprietatea Universităţii, care a folosit-o temporar pentru depozitarea colecţiilor sale. | |
| - | + | ||
| + | Deteriorându-se treptat, la mijlocul anilor 1930, aceasta a fost demolată. Ca urmare a intervenţiilor profesorului [[Ştefănescu-Goangă%2C_Florian|'''Florian Ştefănescu-Goangă''']], rectorul Universităţii, în urma demolării vechii clădiri, s-a decis construirea pe acest teren a unui colegiu academic cu funcţii diverse. Construcţia a început în anul 1934 şi a fost terminată în anul 1937. | ||
| + | [[Image:Colegiul_academic.jpg|left|thumb|150px|'''Colegiul Academic''']] | ||
| Proiectul i-a aparţinut arhitectului George Cristinel. Suprafeţele plane uriaşe, degajând monumentalitate, lipsa aproape totală a elementelor ornamentale, exprimă gustul arhitectural al secolului al XX-lea. O curte interioară mărginită de un rând de arcade, desparte cele două corpuri ale clădirii. | Proiectul i-a aparţinut arhitectului George Cristinel. Suprafeţele plane uriaşe, degajând monumentalitate, lipsa aproape totală a elementelor ornamentale, exprimă gustul arhitectural al secolului al XX-lea. O curte interioară mărginită de un rând de arcade, desparte cele două corpuri ale clădirii. | ||
| - | Inaugurată la 13 iunie 1937, în prezenţa regelui Carol al II-lea, clădirea a primit numele de Colegiul Regele Carol II. În anii 1940 era cunoscută ca Mátyás Király Diákház | + | Inaugurată la 13 iunie 1937, în prezenţa regelui Carol al II-lea, clădirea a primit numele de '''Colegiul Regele Carol II'''. În anii 1940 era cunoscută ca '''Mátyás Király Diákház''' (Casa studenţilor regele Matia). Din anii 1950 a fost denumită 'Casa Universitarilor'. În sala mare, de 1000 de locuri, îşi susţinea concertele '''Filarmonica clujeană'''. În anul 2003, Universitatea a renovat clădirea şi Filarmonica a trebuit să se mute la început temporar, apoi definitiv. Azi numele oficial al clădirii este Colegiul Academic. |
| ==Bibliografie== | ==Bibliografie== | ||
| - | #Cluj-Napoca : ghid de oraş .- Bucureşti : Editura Sport-Turism, 1989, p. 53-54. ISBN 973-41-0043-2 | + | #[[Cluj-Napoca : Ghid de oraş|Cluj-Napoca : ghid de oraş]] .- Bucureşti : Editura Sport-Turism, 1989, p. 53-54. ISBN 973-41-0043-2 |
| - | #A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás/Vincze Zoltán. – Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2003, p. 43-44. ISBN 973-643-038-3 | + | #[[A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás = Strada clujeană Farkas : Istoria culturii la pas|A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás]]/Vincze Zoltán. – Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2003, p. 43-44. ISBN 973-643-038-3 |
| - | #Kolozsvári séták/Deák Árpád. - Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2004, p.54. ISBN 973-643-072-3 | + | #[[Kolozsvári séták : Plimbări prin Cluj|Kolozsvári séták]]/Deák Árpád. - Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2004, p.54. ISBN 973-643-072-3 |
| - | #Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben/Gaal György. - Kolozsvár: Polis Könyvkiadó, 2007, p. 127. ISBN 978-973-8341-85-2 | + | #[[Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben|Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben]]/[[Gaal György]]. - Kolozsvár: Polis Könyvkiadó, 2007, p. 127. ISBN 978-973-8341-85-2 |
| <br> | <br> | ||
| [[Categorie:Cluj]] | [[Categorie:Cluj]] | ||
| [[Categorie:Clădiri]] | [[Categorie:Clădiri]] | ||
| - | [[categorie:Instituţii]] | ||
Versiunea curentă
[modifică] Construcţia clădirii
Colegiul Academic s-a ridicat pe locul vechii clădiri care a adăpostit Teatrul, la intersecţia străzilor Mihail Kogălniceanu şi Emmanuel de Martonne de azi. După mutarea acestuia în sediul din Piaţa Ştefan cel Mare, clădirea a intrat în proprietatea Universităţii, care a folosit-o temporar pentru depozitarea colecţiilor sale.
Deteriorându-se treptat, la mijlocul anilor 1930, aceasta a fost demolată. Ca urmare a intervenţiilor profesorului Florian Ştefănescu-Goangă, rectorul Universităţii, în urma demolării vechii clădiri, s-a decis construirea pe acest teren a unui colegiu academic cu funcţii diverse. Construcţia a început în anul 1934 şi a fost terminată în anul 1937.
Proiectul i-a aparţinut arhitectului George Cristinel. Suprafeţele plane uriaşe, degajând monumentalitate, lipsa aproape totală a elementelor ornamentale, exprimă gustul arhitectural al secolului al XX-lea. O curte interioară mărginită de un rând de arcade, desparte cele două corpuri ale clădirii.
Inaugurată la 13 iunie 1937, în prezenţa regelui Carol al II-lea, clădirea a primit numele de Colegiul Regele Carol II. În anii 1940 era cunoscută ca Mátyás Király Diákház (Casa studenţilor regele Matia). Din anii 1950 a fost denumită 'Casa Universitarilor'. În sala mare, de 1000 de locuri, îşi susţinea concertele Filarmonica clujeană. În anul 2003, Universitatea a renovat clădirea şi Filarmonica a trebuit să se mute la început temporar, apoi definitiv. Azi numele oficial al clădirii este Colegiul Academic.
[modifică] Bibliografie
- Cluj-Napoca : ghid de oraş .- Bucureşti : Editura Sport-Turism, 1989, p. 53-54. ISBN 973-41-0043-2
- A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás/Vincze Zoltán. – Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2003, p. 43-44. ISBN 973-643-038-3
- Kolozsvári séták/Deák Árpád. - Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2004, p.54. ISBN 973-643-072-3
- Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben/Gaal György. - Kolozsvár: Polis Könyvkiadó, 2007, p. 127. ISBN 978-973-8341-85-2
