Fabrica de mobilă „Libertatea” Cluj 1870-1970/ing. S. Chiorea, Gh. Cosac, L. Vajda .- Cluj : Intreprinderea Libertatea, 1970, 288 p., Pagina principală

De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)

Versiunea curentă

Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"

-'''Fabrica de mobilă „Libertatea” Cluj 1870-1970'''/ing. S. Chiorea, Gh. Cosac, L. Vajda .- Cluj : Intreprinderea Libertatea, 1970, 288 p.
+<br>
+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
+Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
+comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
+elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Monografia acestei întreprinderi se deschide cu un cuvânt înainte semnat de ing. Cornel Broşteanu, directorul general al acesteia. Istoricul acestei fabrici este tratat distinct în două părţi: ''Istoricul fabricii (1870-1948)'', respectiv ''Pe calea făuririi unei întreprinderi socialiste (1948-1970)''.
+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
-Cele trei capitole ale primei părţi sunt semnate de L. Vajda.
+comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
+rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
+<br>
+<br>
+* [[Bibliografie istorică]]<br>
+* [[Biserici]]<br>
+* [[Clădiri]]<br>
+* [[Instituţii clujene]]<br>
+* [[Istoricul oraşului]]
+* [[Monumente istorice]]<br>
+* [[Parcuri şi grădini]]<br>
+* [[Personalităţi locale]]<br>
+* [[Pieţe]]<br>
+* [[Străzi]]<br>
+* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Primul capitol, ''Despre începuturile fabricii (1870-1924)'', tratează constituirea fabricii „Franz Triska” la 1870, profilată pe repararea şi fabricarea de piane. Evoluţia acesteia între războaie este tratată într-un capitol aparte ''În rîndurile întreprinderilor de prelucrarea lemnului (1924-1944)''. În această perioadă a avut loc o reorientare a producţiei fabricii cu atelierul de prelucrare a lemnului, inaugurat în 1924. S-a trecut la fabricarea de gramofoane şi obiecte de uz casnic din lemn. După trecerea fabricii în proprietatea lui Ervin Baatz, în hârtiile oficiale, aceasta nu mai apare ca „Triska - Fabrică de articole de lemn”, ci ca „Baering – Fabrică de articole de sport”. Astfel, pentru a depăşi efectele crizei economice, fabrica începuse să producă şi rechizite şcolare, apoi articole sportive, produse în serie din 1933. În anii 1938-1939, fabrica a devenit furnizor al armatei române. În perioada 1939-1941, Baatz se asociase cu Ioan Vlad creând întrepriderea de industrie lemnoasă „Făget”. Ieşirea din afacere a lui Ioan Vlad a determinat şi o nouă schimbare de denumire, fabrica devenind „ERBA”. Firma se ocupa de prelucrarea lemnului sub orice formă. Al treilea capitol al primei părţi se intitulează ''De la eliberare la naţionalizare (1944-1948)'', concentrându-se asupra refacerii întreprinderii după război şi evoluţiile de până la naţionalizarea acesteia.
-Partea a doua a cărţii cuprinde patru capitole semnate de S. Chiorean şi Gh Cosac. Un prim capitol prezintă ''Dezvoltarea bazei tehnice'', cu activităţile de reorganizare şi extindere aferente, construirea unui nou sediu finalizat în 1953, noi dotări tehnologice, investiţii ale noii fabrici de mobilă „Libertatea”.
+<br>
+[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-Un alt capitol este dedicat personalului şi producţiei, fiind intitulat ''Activitatea omului în slujba producţiei''. Sunt prezentate condiţiile de muncă şi viaţă ale personalului, organizarea şi conducerea producţiei, inovaţii şi raţionalizări şi, nu în ultimul rând, productivitatea muncii. Capitolul al treilea face referiri la ''Producţia întreprinderii, volum, sortimente, cheltuieli de producţie, rentabilitate''. ''Viaţa cultural-sportivă'' a fabricii este tratată în ultimul capitol.
+[[Categorie:Bibliografii]]
+[[Categorie:Biserici]]
-Volumul cuprinde şi imagini din fabrică surprinse de-a lungul timpului, ale unor figuri emblematice pentru istoria întreprinderii. În final, sunt anexate şi fotografii cu prototipuri de mobilă modernă, în stil clasic şi rustic şi obiecte de artizanat, realizate de fabrică.
+[[Categorie:Bulevarde]]
+[[Categorie:Clădiri]]
+[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
+[[Categorie:Grădini]]
+[[Categorie:Instituţii]]
+[[Categorie:Istoricul oraşului]]
+[[Categorie:Monumente istorice]]
+[[Categorie:Parcuri]]
+[[Categorie:Pieţe]]
+[[Categorie:Personalităţi locale]]
+[[Categorie:Străzi]]

Memorie şi cunoaştere locală