De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 17 decembrie 2010 07:47 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: '''Cluj-Napoca : ghid multicultural = Kolozsvár : multikulturális útikalauz = Klausenburg : multicultureller reiseführer = Cluj-Napoca : multicultural guide'''/ [texte: Lőnhárt ...)
← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (26 septembrie 2023 08:14) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-'''Cluj-Napoca : ghid multicultural = Kolozsvár : multikulturális útikalauz = Klausenburg : multicultureller reiseführer = Cluj-Napoca : multicultural guide'''/ [texte: Lőnhárt Tamás, Ovidiu Pecican, Rariţa Zbranca; foto: Tatiana Papuc, Szentes Zágon; coord. Ádám Gabor]. – Cluj-Napoca: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, 2009. – 72 p. : foto. color, [1] h. ISBN 978-973-7670-13-7+<br>
 +Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Ghidul este structurat pe opt capitole, fiecare secţiune fiind prezentată în limba română, maghiară, germană şi engleză.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
 +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
 +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
 +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
 +<br>
 +<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Ghidul are o parte introductivă, în care sunt prezentate 7 posibile trasee turistice în oraş, şi O scurtă istorie a municipiului, realizată de Ovidiu Pecican. 
-În Capitolul I sunt cuprinse: Biserica „Sfântul Mihail”, Statui şi simboluri în vechea Piaţă Centrală, Palatul Bánffy, Hotelul „Continental” şi Hotelul „Melody”.+<br>
- +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-În Capitolul II sunt prezentate: Biserica greco-catolică „Schimbarea la faţă”, Teatrul Naţional, Catedrala Ortodoxă, Piaţa Avram Iancu şi vecinătatea, Bisericile protestante de pe strada 21 Decembrie 1989.+
-Muzeul Farmaciei, Podul Mare, Piaţa Mihai Viteazul, Urania – Astoria – Metropol, Sinagoga neologă, Cetăţuia şi Promenada Elisabeta fac obiectul Capitolului III. +
- +
-Capitolul IV prezintă: Casa Mathia şi zona pietonală din Cetatea veche, Piaţa Muzeului, Casa Tranzit, Teatrul şi Opera Maghiară de Stat şi Parcul Central, iar Capitolul V: Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Grădina Botanică şi Universitatea „Babeş-Bolyai”.+
- +
-Capitolul VI înfăţişează Colţul calvin, Bastionul croitorilor şi Cimitirul Central, iar Capitolul VII Zona Industrială - Fabrica de Pensule, Biserica de la Cluj- Mănăştur şi Piaţa de legume şi fructe din Piaţa Mihai Viteazul.+
- +
-Ghidul mai conţine o hartă a centrului oraşului, pe care sunt localizate obiectivele turistice prezentate, iar pe verso-ul acesteia sunt câteva recomandări de restaurante, cafenele şi cofetării.+
-<br>+
-[[Categorie:Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea curentă


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.