Versiunea de la data 28 decembrie 2010 10:08 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (26 septembrie 2023 08:14) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)
|
| Linia 1: |
Linia 1: |
| - | '''Clujul : Scurtă istorie'''/Coord. Acad. Camil Mureşanu. – Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009, 63.p. ISBN 978-973-133-637-4 | + | <br> |
| | + | Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. |
| | + | Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul |
| | + | comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din |
| | + | elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic. |
| | | | |
| - | Cuvântul înainte este semnat de Primarul municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu, volumul fiind editat la iniţiativa şi cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. | + | Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, |
| | + | comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care |
| | + | nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre |
| | + | rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs. |
| | + | <br> |
| | + | <br> |
| | + | * [[Bibliografie istorică]]<br> |
| | + | * [[Biserici]]<br> |
| | + | * [[Clădiri]]<br> |
| | + | * [[Instituţii clujene]]<br> |
| | + | * [[Istoricul oraşului]] |
| | + | * [[Monumente istorice]]<br> |
| | + | * [[Parcuri şi grădini]]<br> |
| | + | * [[Personalităţi locale]]<br> |
| | + | * [[Pieţe]]<br> |
| | + | * [[Străzi]]<br> |
| | + | * [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br> |
| | | | |
| - | În ''Argument'', semnat de Acad. Camil Mureşanu, este prezentată motivaţia lucrării şi obiectivele sale, ca efort reunit al unor istorici, începând cu reprezentanţii Academiei Române, N. Edroiu, Ioan Aurel Pop, Dumitru Protase, dar şi al cercetătorilor Tudor Sălăgean, Varga Attila, Lucian Năstase, Vasile Lechinţan. | |
| | | | |
| - | ''Cadrul general'', conturat de Nicolae Edroiu, care deschide monografia, prezintă aspecte legate de aşezarea geografică, climă, vegetaţie şi căile de acces spre municipiul Cluj-Napoca. | + | <br> |
| - | | + | [[Categorie:Cluj|Cluj]] |
| - | Capitolul ''Epoca străveche'', semnat de Dumitru Protase, tratează distinct perioada de la paleolitic la perioada dacică, ''Napoca dacică, Napoca romană şi Perioada de trecere la Evul mediu (a 275 – sec. IX)''. Sunt prezentate în acest context principalele descoperiri arheologice specifice fiecărei perioade în parte. | + | [[Categorie:Bibliografii]] |
| - | | + | [[Categorie:Biserici]] |
| - | Ioan Aurel Pop şi Tudor Sălăgean sunt autorii capitolului ''Începuturile Evului Mediu. Cetatea şi aşezarea de la Cluj-Mănăştur''. Prima parte a capitolului este dedicată istoricului cetăţii de la Cluj-Mănăştur. Partea intitulată ''Clujul – oraş liber regal (civitas regia)'', prezintă nucleul oraşului medieval Cluj, aşa-numita „Cetate veche”, fortificaţiile, statutul aşezării până la dobândirea celui de „oraş regal”, privilegiile oraşului, dezvoltarea economică şi demografică a acestui, statuia Sf Gheorghe ucigând balaurul, ca o mărturie a dezvoltării meşteşugurilor artistice. | + | [[Categorie:Bulevarde]] |
| - | | + | [[Categorie:Clădiri]] |
| - | În continuare este prezentată ''Extinderea oraşului Medieval. Răscoala „de la Bobâlna”.'' Sunt prezentate noile privilegii acordate oraşului şi locuitorilor săi, extinderea oraşului şi a fortificaţiilor, implicarea sa în „răscoala de la Bobâlna” şi anularea libertăţilor orăşeneşti ale Clujului ca urmare a acestui fapt. Un rege născut la Cluj: Matia Corvin (1458-1490), este partea care se referă la oraş ca loc natal al lui Matia Corvin şi gesturile de bunăvoinţă ale acestuia faţă de oraş în timpul domniei sale. Capitolul se încheie cu invocarea unei alte personalităţi a oraşului, născută la Cluj, Ştefan Bocskai, principe al Transilvaniei între anii 1605-1606. | + | [[Categorie:Donaţii şi donatori]] |
| - | | + | [[Categorie:Grădini]] |
| - | Monografia continuă cu capitolul ''Un oraş pentru care suntem datori să dăm tot ce este al nostru: Clujul – „Cheia întregii ţări”'', semnat de Varga Attila, structurat în trei părţi. Prima, „Republica” Cluj ... , tratează una din cele mai înfloritoare perioade din istoria oraşului devenit „Cheia întregii ţări”, adică aşa cum arată autorul, centru politic al Principatului Transilvaniei, nucleu economic activ şi centru cultural. Sunt prezentate aspecte urbanistice, demografice, meşteşugurile, dar şi oraşul ca centru de cultură, artă şi educaţie cu înfiinţarea Universităţii patronate de iezuiţi la 12 mai 1581. | + | [[Categorie:Instituţii]] |
| - | | + | [[Categorie:Istoricul oraşului]] |
| - | Subcapitolul „Clujul eretic a influenţat şi alte oraşe să-şi înalţe coarnele”... este centrat pe istoria oraşului în secolul al XVII-lea. Pentru început sunt descrise transformările suferite de comunitate în plan religios, evenimente politice şi militare cu implicaţii asupra oraşului sub diferite aspecte, epidemia de ciumă din anul 1633, incendiul din 1655. Un loc aparte îi este rezervat arhitecturii şi artei Renaşterii la Cluj. | + | [[Categorie:Monumente istorice]] |
| - | | + | [[Categorie:Parcuri]] |
| - | Tot Varga Attila semnează următorul capitol ''Atunci când oamenii şi locurile povestesc: Cluj – „Oraşul de aur” între legendă şi adevăr istoric (1700-1918)''. Prima parte a acestuia este intitulată „El Dorado” pe malul Someşului... Este prezentată legenda „Oraşului comoară”, autorul încercând să descifreze adevărul istoric care a stat la baza acesteia. Centrată pe secolul al XVIII-lea, reconstituirea redă aspecte legate de administraţie cu instituţiile sale, populaţie (sub aspect numeric, confesional şi etnic), urbanism, viaţa culturală. | + | [[Categorie:Pieţe]] |
| - | | + | [[Categorie:Personalităţi locale]] |
| - | Partea a doua a subcapitolului, În inima Transilvaniei: Masonerie, cultură şi mişcare naţională, urmăreşte schimbările social-politice şi culturale din viaţa oraşului pe parcursul secolului al XIX-lea. Acestea sunt analizate din punct de vedere demografic, economic, urbanistic. Clujul ca unul din cele mai importante centre ale învăţământului din Transilvania este prezentată sub aspectul evoluţiilor instituţionale. De asemenea sunt amintite dezvoltări pe tărâmul asociaţiilor, fundaţiilor şi societăţilor. | + | [[Categorie:Străzi]] |
| - | | + | |
| - | Nu în ultimul rând sunt tratate aspecte privind mişcarea naţională românească. Acest capitol se încheie cu evenimentele din octombrie-decembrie 1918 de la Cluj şi participarea clujenilor la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. | + | |
| - | | + | |
| - | Nu lipseşte din cadrul monografiei un capitol dedicat vieţii cotidiene ''[Viaţa cotidiană în Cluj]'', semnat de Vasile Lechinţan. Transformările sunt urmărite cronologic, pe secole, pentru perioada dintre sec. al XVI-lea şi sec. al XIX-lea. | + | |
| - | | + | |
| - | Ultimul capitol, ''Oraşul Cluj în perioada contemporană (1918-2009)'', este semnat de Lucian Năstasă. Reconstituirea istoriografică începe, aşa cum menţionează şi titlul capitolului cu perioada interbelică. Sunt amintite, instituţii reprezentative ale urbei, în ordinea cronologică a înfiinţării lor: Universitatea (1919), Grădina Botanică (1920), Institutul Oncologic (1920), Aeroportul Someşeni (1922), Observatorul Astronomic (1924), Catedrala Ortodoxă (1923-1933). | + | |
| - | | + | |
| - | Sunt prezentate aspecte economice şi urbanistice. Diktatul de la Viena, din 30 august 1940, când Clujul a intrat în componenţa Ungariei, este prezentat sub aspectul urmărilor demografice şi cu sublinierea dramei populaţiei evreieşti. Sunt conturate apoi efectele războiului, distrugerile provocate de trecerea frontului. Sunt punctate diferite aspecte legate de noile evoluţii politice pe care le-a cunoscut şi Clujul după încheierea războiului şi reintegrarea nord-vestului Transilvaniei la statul român, legate de proprietate. | + | |
| - | | + | |
| - | Mai amplu sunt redate aspecte de natură urbanistică, succint aspecte demografice şi culturale. Capitolul se încheie cu consideraţii privind genealogia unor spaţii simbolice, a unor bunuri patrimoniale etc., cu exemplificări oglindind legătura cu manifestarea diferitelor ideologii naţionale şi politice. | + | |
Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
