De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 28 decembrie 2010 13:17 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (26 septembrie 2023 08:14) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-'''Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca'''/coord. ''Felician Micle'' .- Cluj-Napoca : Presa Universitară Clujeană, 2002, 132 p. ISBN 973-610-068-5+<br>
 +Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Volumul se deschide cu un ''Scurt istoric al Grădinii Botanice'' semnat de Felician Micle. +Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
 +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
 +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
 +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
 +<br>
 +<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Partea a doua şi cea mai consistentă este dedicată prezentării organizării acesteia [''Organizarea Grădinii Botanice „Alexandru Borza”'']. După câteva ''Consideraţii generale'' (F. Micle) sunt descrise pe rând: ''Sectorul ornamental şi serele mici'' (Sectorul ornamental/A.-M. Csergő, Serele mici/C. Mocan), ''Sectorul fitogeografic'' (Flora deşerturilor africane şi americane/Victoria Cristea, Flora Americii de Nord/Victoria Cristea, Flora chino-japoneză şi a Munţilor din Asia Centrală/Victoria Cristea, Flora Munţilor Himalaia şi Altai/Victoria Cristea, Flora Caucazului/Victoria Cristea, Flora Balcanilor/Victoria Cristea, Flora mediteraneană/Victoria Cristea, Grădina romană/Victoria Cristea, Serele mari: Sera acvariu/C. Mocan, Sera palmierilor/C. Mocan, Sera plantelor mediteraneene şi australiene/C. Mocan, Sera plantelor suculente/G. Feszt, Sera Araceaelor şi Bromeliaceaelor/G. Feszt, Sera orchideelor/G. Feszt, Flora şi vegetaţia României/M. Puşcaş), ''Sectorul sistematic''/S. Hentea, ''Sectorul Economic''/S. Hentea (plante alimentare, plante tehnice, plante furajere, plante melifere, plante medicinale), ''Pepiniera''/M. Constantinescu, Herbarul/A.-M. Csergő, Al. Şuteu, ''Muzeul botanic''/Al. Şuteu.  
-În partea a treia sunt detaliate aspecte legate de ''Publicaţiile grădinii şi schimburile de material vegetal''/Al. Şuteu.+<br>
- +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-La final mai sunt inserate o ''Bibliografie generală'', rezumate în limba franceză şi engleză, precum şi o hartă a Grădinii Botanice „Alexandru Borza”.+
-<br>+
-[[Categorie:Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea curentă


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.