Viaţa universitară clujeană interbelică (Triumful raţiunii împotriva violenţei), 2 vol./Stelian Neagoe.- Cluj-Napoca: Dacia, 1980, vol.I - 263p., vol. II – 390p., Pagina principală

De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)

Versiunea curentă

Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"

-'''Viaţa universitară clujeană interbelică''' (''Triumful raţiunii împotriva violenţei''), 2 vol./Stelian Neagoe.- Cluj-Napoca: Dacia, 1980, vol.I - 263p., vol. II – 390.
+<br>
+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
+Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
+comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
+elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Prin Viaţa universitară clujeană interbelică, ''Stelian Neagoe'' oferă cititorilor o monografie în două volume a [[Universitatea „Babeş Bolyai”|Universităţii din Cluj]].
+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
+comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
+rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
+<br>
+<br>
+* [[Bibliografie istorică]]<br>
+* [[Biserici]]<br>
+* [[Clădiri]]<br>
+* [[Instituţii clujene]]<br>
+* [[Istoricul oraşului]]
+* [[Monumente istorice]]<br>
+* [[Parcuri şi grădini]]<br>
+* [[Personalităţi locale]]<br>
+* [[Pieţe]]<br>
+* [[Străzi]]<br>
+* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Primul volum este structurat în 3 mari capitole: capitolul I: ''Ultimul dor al vieţii lui Avram Iancu'', capitolul II: ''Datoria vieţii noastre'' şi capitolul al III-lea: ''Întîiul deceniu''. Capitolul I este unul introductiv, conturând tabloul începuturilor, prin cele patru subcapitole: ''Preliminarii ale învăţământului universitar în Transilvania'', care tratează demersurile din acest domeniu din sec. al XVI-lea până la începutul sec. al XIX-lea, ''Ultimul dor al vieţii lui Avram Iancu'', care din punct de vedere cronologic tratează sec. al XIX, cu încercările şi năzuinţele românilor transilvăneni de a avea o Universitate Naţională, ''Universitatea din Cluj în anii 1872-1914'' şi ''Prolog şi epilog la „Vrem să ne unim cu ţara!”'', subcapitol care tratează apecte privind potenţialul cultural şi ştiinţific al Românilor în preama evenimentelor de la 1918 şi primele demersuri privind naţionalizarea Universităţii clujene. Al doilea capitol este structurat şi el pe trei subcapitole: ''Comisiunea universitară'', ''Datoria vieţii noastre'', ''Inaugurarea Universităţii Daciei Superioare''. Acestea prezintă organizarea activităţii Universităţii, demersurile Comisiei Universitare, deschiderea Universităţii, lecţia inaugurală Datoria vieţii noastre rostită de Vasile Pârvan, structura Universităţii, cadre didactice, biblioteca, viaţa studenţească e.t.c. în primul an universitar 1919-1920, şi prima Dare de seamă a rectorului Sextil Puşcariu. Ultimul capitol al primului volum reconstituie istoria Universităţii în primul deceniu, pe parcursul a patru subcapitole sugestiv intitulate: ''Rectoratul şi Senatul universitar'', ''Profesorii'', ''Studenţii'', ''Extrauniversitare''. Volumul se încheie cu ''Surse documentare şi note bibliografice''.
-Al doilea volum urmăreşte istoria Universităţii din anul 1930, până la perioada refugiului la Sibiu. Astfel, capitolul al VI-lea, prezintă diferite aspecte ale vieţii universitare, cronologic. Sunt cuprinse aici: activitatea Rectoratului şi Senatului universitar, aspecte legate de corpul didactic şi activitatea acestuia, Extensiunea universitară, aspecte privind studenţii, societăţile studenţeşti, Biblioteca Centrală universitară etc. Capitolul al V-lea este intitulat ''Împotriva pericolului fascist-revizionist, pentru salvgardarea fiinţei naţionale a României''. Capitolul al VI-lea este dedicat perioadei refugiului (''Universitatea Daciei Superioare la Sibiu''). Sunt tratate aspecte legate de mutarea Universităţii la Sibiu, deschiderea acesteia la Sibiu, activitatea Universităţii pe ani universitare sub multiplele sale aspecte. Este prezentată structura facultăţilor Universităţii Daciei Superioare la Sibiu şi Timişoara., dar şi noile realizări în domeniul spiritual, în cadrul cărora se integrau activitatea Cercului literar „Octavian Goga”, grupării dramatice universitare, a grupării filarmonice, a grupării studenţeşti „Ardeleana”, al corului universitar „Răsunetul Ardealului”. Alte pagini sunt dedicate Centrului de studii transilvănene.
+<br>
+[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-Cartea se încheie cu un rezumat în limba engleză şi prezentarea ''Surselor documentare şi notelor bibliografice''.
-[[Categorie:Cluj]]
 [[Categorie:Bibliografii]]
+[[Categorie:Biserici]]
+[[Categorie:Bulevarde]]
+[[Categorie:Clădiri]]
+[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
+[[Categorie:Grădini]]
+[[Categorie:Instituţii]]
+[[Categorie:Istoricul oraşului]]
+[[Categorie:Monumente istorice]]
+[[Categorie:Parcuri]]
+[[Categorie:Pieţe]]
+[[Categorie:Personalităţi locale]]
+[[Categorie:Străzi]]

Memorie şi cunoaştere locală