De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 28 iulie 2011 11:01 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (26 septembrie 2023 08:14) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-[[Imagine:clujul_universitar_1944_1948.jpg|thumb|100px|left|]]+<br>
-'''Clujul universitar în memoria colectivă : 1944-1948''' / ''Ionuţ Ţene''. – Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008. – 321 p. ISBN 978-973-133-364-9+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Cartea începe cu un ''Cuvânt înainte'' al '''prof. univ. dr. Doru Radosav''', urmat de o ''Introducere istoriografică pentru perioada 1944-1948''.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
 +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
 +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
 +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
 +<br>
 +<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Capitolul I, intitulat ''Universitatea clujeană între democraţie şi comunizare (1944-1946)'', prezintă: ''Situaţia geo-politică de după 23 august 1944, până în vara lui 1945, în Transilvania de Nord'', ''Întoarcerea acasă a Universităţii şi semnele comunizării'', ''Senatul Universităţii şi manifestaţiile studenţeşti'', dar şi ''Mărturiile studenţeşti despre Clujul anilor 1945-1946''. 
-Capitolul II, ''Strategii ale propagandei comuniste în lumea studenţească'', cuprinde: ''Mărturii despre începutul comunizării, Discursul oficial în strategia de propagandă comunistă din lumea universitară clujeană, Procesul de comunizare a Universităţii clujene reflectat în memoria studenţească (1945-1948)''.+<br>
- +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-Capitolul III abordează ''Manifestaţiile anticomuniste din 1946 în memoria studenţilor''.+
- +
-Capitolul IV cuprinde ''Mărturii despre înfrângere, tăcere şi comunizare (1946-1948)''.+
- +
-Capitolul V analizează ''Fenomenul epurării cadrelor didactice reflectat în sursele arhivistice şi memoria colectivă''. Sunt discutate: ''Cazul Blaga'', ''Cazul Iuliu Haţieganu'', ''Cazul N. Mărgineanu'' şi ''Cazul Constantin Daicoviciu''.+
- +
-Capitolul VI cuprinde ''Mărturii despre cele două universităţi clujene (1944-1948)''.+
- +
-Cartea se încheie cu o serie de ''Concluzii'' şi cu o ''Bibliografie generală''.+
-<br>+
-[[Categorie:Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea curentă


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.