De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 8 august 2011 07:09 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
m (Presa românească din Cluj (1845-1 Decembrie 1918) : Aspecte ale luptei pentru afirmarea idealului naţional a fost mutată la [[Presa românească din Cluj (1845-1 Decembrie 1918) : Aspecte ale luptei pentru afirmarea idealului naţional/Luca Manciu)
← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (26 septembrie 2023 08:14) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-'''Presa românească din Cluj (1845-1 Decembrie 1918) : Aspecte ale luptei pentru afirmarea idealului naţional'''/Luca Manciu. – Cluj-Napoca: Napoca Star, 2001, 124 p. ISBN 973-647-023-7+<br>
 +Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-''Prefaţa'' volumului este semnată de prof. dr. doc. Crişan Mircioiu, iar ''Introducerea'' de Vasile Lechinţan. În ''Consideraţii generale'', autorul îşi mărturiseşte obiectivul demersului editorial, de reconstituire a tabloului presei clujene de la zorii apariţiei ei până în anul 1918, în strânsă legătură cu problema şi lupta naţională. Din tematica acestora se mai desprinde de asemenea accentul pe problematica ţărănească, sanitară şi a înlăturării unor plăgi sociale, al activităţii ASTREI, etc.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
- +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
-Într-o analiză centrată pe o astfel de problematică, dar care atinge şi aspecte legate de contextul apariţiei, redacţie şi politica editorială în unele cazuri, eventual colaboratori şi conţinutul ziarului, sunt menţionate publicaţii precum: Zorile [''„Zorii” presei şi naţiunii române la Cluj''], Speranţa [''„Speranţa” altei generaţii''], Predicatorul săteanului român [''„Predicatorul” debutează la Cluj''], Lumea nouă [''Idei ale „Lumii noi”''], Amicul familiei [''„Amicul familiei” amic al culturii româneşti''], Ungaria [''„Ungaria” – o corabie singuratică sub pavilion străin''], Răvaşul [''„Răvaşul” unui nou ideal''], Orizontul [''„Orizontul” unităţii şi propăşirii naţionale''], Zăvodul [''„Zăvodul” sau dulăul satiric''], Calicul democrat [''Un „Calic” cu... umor''], Solia satelor [''O altă „Solie” către sate''], Orientul român [''„Orientul român” sau un nou „Steag desfăşurat”''], Noi [''„Noi” sau timpul acţiunii'']. Nu în ultimul rând, autorul face referire la final şi asupra calendarelor româneşti apărute la Cluj în perioada amintită [''Calendarele ASTREI clujene'']. +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
- +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
-Volumul nu prezintă aparat critic sau bibliografie.+
<br> <br>
<br> <br>
-[[Categorie:Cluj]]+* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
 + 
 + 
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea curentă


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.