De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 8 august 2011 10:25 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
m (Tudor Jarda în turnul de fildeş a fost mutată la Tudor Jarda în turnul de fildeş/Ramona Preja. – Cluj-Napoca : Editura Tradiţii Clujene, 2010, 277 p.)
← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (26 septembrie 2023 08:14) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-'''Tudor Jarda în turnul de fildeş'''/Ramona Preja. – Cluj-Napoca : Editura Tradiţii Clujene, 2010, 277 p. ISBN 978-606-92271-5-2+<br>
 +Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Aşa cum subliniază în ''Cuvîntul înainte'' Prof. univ. dr. Bujor Dânşoreanu, volumul oferă cel mai complet portret “din câte s-au făcut până acum – al muzicianului Tudor Jarda, cu preocupări şi realizări de excepţie în diferite direcţii”. Obiectivele reconstituirii biografice sunt fixate de autoare în ''Prefaţă'' şi ''Argument'' (în limba română şi engleză). +Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
 +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
 +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
 +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
 +<br>
 +<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Volumul este structurat în trei părţi. Prima parte, ''Viaţa şi activitatea creatoare a compozitorului Tudor Jarda'' urmăreşte: ''Studiile muzicale. Procesul de devenire ca muzician. Interviu cu marele maestru Tudor Jarda''; ''Perioada de viaţă şi de creaţie componistică, de la 30 la 50 de ani''; ''Ultimele creaţii ale compozitorului''. 
-În partea a doua, ''Creaţia de operă a compozitorului Tudor Jarda'', autoarea se opreşte asupra celor patru lucrări în genul de operă ale lui Tudor Jarda: ''Opera istorică – Neamul Şiomăreştilor''; ''Opera dramatică – Pădurea Vulturilor'', ''Alegoria lirică – Dreptul la viaţă'', ''Opera lirico-dramatică - Înger şi demon''. În analiza sa, autoarea urmăreşte elaborarea libretului, limbajul muzical, dar şi arhitectonica lucrării şi concepţia dramaturgică.+<br>
- +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-În partea a treia, ''Operele de Tudor Jarda în viaţa muzicală – material documentar -'', autoarea revine asupra acestor lucrări, la care se adaugă baletul cu cor “Luceafărul de ziuă”, oferind date privind reprezentarea lor la Cluj-Napoca (''Premiere clujene''), dar şi ''Alte montări din ţară'', de la Braşov, Timişoara, Galaţi, Baia-Mare.+
- +
-''Concluziile'' sunt urmate de o consistentă ''Bibliografie''. ''Anexele'' cuprind fotografii alb-negru şi fotocopii ale unor scrisori, schiţe, diplome, afişe etc.+
-<br>+
-[[Categorie:Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea curentă


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.



Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"