De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 9 august 2011 07:36 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (26 septembrie 2023 08:14) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-[[Imagine:Tiberiu Brediceanu_coperta.jpg|thumb|100px|left|]]+<br>
-'''Tiberiu Brediceanu în slujba muzicii româneşti'''/George Sbârcea. – Bucureşti : Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1967, 71 p.+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
-[[Imagine:Tiberiu Brediceanu - 1905_gray.jpg|thumb|100px|left|Tiberiu Brediceanu - 1905]]+Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
-Volumul biografic a apărut în anul 1967, an în care '''Tiberiu Brediceanu''' a împlinit nouăzeci de ani de viaţă. Primul capitol, ''Contribuţia mediului şi a familiei la orientarea spre muzica românească a lui Tiberiu Brediceanu'' reconstituie particularităţi ale mediului artistic bănăţean din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sprijinit de intelectuali, în rândul cărora Bredicenii, au ocupat un loc de frunte. În acest mediu s-a format şi a copilărit Tiberiu Brediceanu, care de la vârsta de paisprezece ani îşi începea activitatea folcloristică. +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Capitolul ''Iacob Mureşianu şi îndemnurile Blajului'' este dedicat personalităţii complexe a lui Iacob Mureşianu, în preajma căruia Tiberiu Bredicanu a petrecut trei ani la Blaj, urmând cu el, în afara orelor de muzică din programul şcolar, lecţii de pian în particular. Contactul cu mediul muzical al Blajului şi activitatea animatorului lui, a adâncit definitiv în Tiberiu Brediceanu hotărârea de a se consacra cultivării muzicii româneşti.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
 +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
 +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
 +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
 +<br>
 +<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Capitolul al treilea este dedicat ''Activităţii folcloristice a lui Tiberiu Brediceanu''. ''Caracterul specific românesc al creaţiei lui Tiberiu Brediceanu'', este capitolul în care este analizată activitatea creatoare a muzicianului, care a urmărit popularizarea melodiilor „naţionale”, într-un veşmânt adaptat gusturilor contemporanilor, urmărind să înlocuiască importul artistic în programul manifestărilor muzicale ale epocii. Atras de teatrul muzical, Tiberiu Brediceanu a valorificat idea prezentării pe scenă a unor subiecte preluate din viaţa satelor româneşti, aspect dezbătut de autorul volumului în capitolul ''Scenele lirice din viaţa poporului român''.  
-Ultimul capitol, ''O viaţă în slujba muzicii româneşti'', omagiază activitatea bogată a lui Tiberiu Brediceanu ca şi compozitor, folclorist, conferenţiar, publicist muzical, Şef de resort în Consiliul Dirigent al Transilvaniei şi primul director general al Operei Naţionale din Cluj, iniţiator al fondării Conservatorului de muzică şi artă dramatică din Cluj, etc.+<br>
- +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-La finalul volumului este prezentată ''Opera lui Tiberiu Brediceanu''. Este vorba despre o listă ordonată cronologic şi tematic: ''culegeri de folclor; lucrări muzicale de reelaborare şi creaţie originală; studii, articole, conferinţe''. Tot aici se regăseşte o listă cu ''Scrieri despre personalitatea şi opera lui Tiberiu Brediceanu''.+
- +
-Volumul prezintă aparat critic şi cuprinde fotografii alb-negru.+
- +
- +
-<br>+
-[[Categorie:Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea curentă


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.



Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"