Biblioteca Centrală Universitară Cluj 1906-1909/Gheorghe Vais. – Cluj-Napoca : Alma Mater, 2006, 144 p., Pagina principală

De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)

Versiunea curentă

Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"

-[[Imagine:imag.jpg|thumb|100px|left|]]
+<br>
-'''Biblioteca Centrală Universitară Cluj 1906-1909'''/Gheorghe Vais. – Cluj-Napoca : Alma Mater, 2006, 144 p. ISBN (10) 973-7898-40-0; ISBN (13) 978-973-7898-40-1
+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
+Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
+comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
+elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Prefaţa, semnată de Virgil I. Pop, subliniază meritul acestei lucrări de a face unul dintre primii paşi spre înţelegerea arhitecturii clujene a secolului al XIX-lea, cu un studiu de caz, cel al Bibliotecii Centrale Universitare. Lucrarea se deschide cu un capitol despre începuturile Instituţiei, preocupându-se în continuare cu problematica construirii clădirii care adăposteşte şi azi Biblioteca Centrală Universitară. Este luat în discuţie în acest context, în primul rând, Amplasamentul.
+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
+comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
+rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
+<br>
+<br>
+* [[Bibliografie istorică]]<br>
+* [[Biserici]]<br>
+* [[Clădiri]]<br>
+* [[Instituţii clujene]]<br>
+* [[Istoricul oraşului]]
+* [[Monumente istorice]]<br>
+* [[Parcuri şi grădini]]<br>
+* [[Personalităţi locale]]<br>
+* [[Pieţe]]<br>
+* [[Străzi]]<br>
+* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Este prezentat apoi, Concursul de proiecte, cu o scurtă descriere a celor identificate în arhiva bibliotecii universitare:  Proiectul Kesselbauer Ágoston (Veszprém), Proiectul Kismarty-Lechner Jenö & Warga László (Budapesta), Korb Flóris & Griegl Kálmán (Budapesta), Komor Marcell & Jakab Dezsö (Budapesta), Láng Adolf (Budapesta), Orth Ambrus & Somló Emil (Budapesta), Sebestyén Artúr (Budapesta), Villánnyi János & Hajós Alfréd (Budapesta), Proiectul Orth Ambrus & Somló Emil (etapa II-a), Proiectul Korb Flóris & Griegl Kálmán (etapa a II-a). Capitolul următor prezintă Proiectul de execuţie, tandemul Korb Flóris & Griegl Kálmán din Budapesta adjudecându-şi lucrarea. Autorul prezintă în continuare Execuţia clădirii. Aceasta a fost încredinţată antreprenorului clujean Reményik Károly, la 14 iunie 1906. Autorul mai prezintă în volum Unităţile funcţionale ale noii clădiri: unitatea funcţională a spaţiilor de lectură, unitatea funcţională a spaţiilor de depozitare, unitatea funcţională a spaţiilor conexe, unitatea funcţională a spaţiilor administrative, unitatea funcţională a spaţiilor auxiliare şi, nu în ultimul rând, unitatea funcţională a spaţiilor de primire şi circulaţie. Gheorghe Vais a acordat un spaţiu important în volumul său şi Elementelor de limbaj arhitectural, ocupându-se de faţade (Faţadele între baroc şi secession), dar şi de interior (Limbajul decorativ interior). Un ultim capitol este dedicat Utilajelor. Este vorba despre cele care asigurau transportul cărţilor şi revistelor, accelerând munca personalului de manipulare (ascensoare, cărucioare de transport), dar şi utilaje din atelierul de legătorie. În Concluzie, autorul subliniază faptul că biblioteca inaugurată oficial la 18 mai 1909, a reprezentat o variantă economică a programului arhitectural, câteva din părţile importante ale acestuia fiind abandonate, iar altele realizate ulterior. Dincolo de acestea, din punct de vedere urbanistic, noua clădire a contribuit la configuraţia unei zone din vestul centrului oraşului, unde apăruseră deja Complexul Clinicilor între 1888-1900 şi Prefectura. Clădirea bibliotecii impunea o viziune nouă care anticipa transformarea pieţei Arany János (azi Lucian Blaga), într-un spaţiu urban, modern.
-Volumul mai cuprinde şi câteva pagini dedicate celor doi arhitecţi ai Bibliotecii Centrale Universitare (Korb Flóris Nándor şi Griegl Kálmán), de numele cărora se leagă la Cluj şi realizarea complexului Clinicilor Universitare ale spitalului Karolina, fiind proiectanţii clădirii Pavilionului de chirurgie, Pavilionului de boli Interne, Pavilionului de naşteri şi ginecologie, al Direcţiunii, construite între 1897-1899, urmate la 1900 de Pavilionul de Oftalmologie, Pavilionul de boli de piele şi sifilis, Pavilionul gospodăresc şi Capela funerară.
+<br>
+[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-Volumul este bogat ilustrat cu fotografii alb-negru, cuprinzând şi un număr mare de schiţe de proiect. Textul prezintă aparat critic şi la sfârşit, o Bibliografie.
-<br>
-[[Categorie:Cluj]]
 [[Categorie:Bibliografii]]
+[[Categorie:Biserici]]
+[[Categorie:Bulevarde]]
+[[Categorie:Clădiri]]
+[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
+[[Categorie:Grădini]]
+[[Categorie:Instituţii]]
+[[Categorie:Istoricul oraşului]]
+[[Categorie:Monumente istorice]]
+[[Categorie:Parcuri]]
+[[Categorie:Pieţe]]
+[[Categorie:Personalităţi locale]]
+[[Categorie:Străzi]]

Memorie şi cunoaştere locală