De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 8 septembrie 2015 09:36 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (26 septembrie 2023 08:14) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-[[Imagine:numefoto.jpg|thumb|100px|left|]]+<br>
-'''Un secol si jumatate de activitate muzeală la Cluj (1859-2009). Catalog aniversar'''/ coord. ''Ovidiu Muntean'', ''Carmen Ciongradi''.- Cluj-Napoca: Editura Mega , 2009, 194 p. ISBN 978–606–543–047-1+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Catalogul a fost publicat pentru a marca 150 de ani de activitate muzeală la Cluj. Acesta se deschide cu Autorii fişelor de catalog şi cu o Introducere semnată de Melinda Mitu şi Daniela Comşa. În continuare, este prezentat un succint istoric al activităţii muzeale a actualului Muzeu Naţional de Istorie a Transilvaniei, care îşi are începuturile în anul 1859, când s-a constituit Asociaţia Muzeului Ardelean. Contele József Kemény şi Sámuel Kemény sunt cei care au oferit numeroase colecţii de cărţi şi documente. Este amintită de asemenea familia Esterházy, cea care a făcut prima donaţie către muzeu şi contele Mikó Imre, cel care a făcut demersurile pentru întemeierea unei asociaţii ştiinţifice. +Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
 +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
 +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
 +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
 +<br>
 +<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Este semnalată îmbogăţirea tezaurului Muzeului Ardelean în urma săpăturilor arheologice în satele din apropierea Clujului, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Este menţionat Adolf Resch, colecţionar şi bijutier braşovean, de la care au fost achiziţionate colecţii de mare valoare artistică. După 1918, colecţia Muzeul Ardelean a intrat în administraţia statului român, iar din 1929 a primit numele de Muzeul de Antichităţi. Demersurile profesorilor Emil Haţieganu şi Emil Racoviţă au dus la construirea unei aripi noi a clădirii muzeului, înfătişarea actuală a acestuia datând din 1935. Muzeul a primit denumirea de '''Muzeul Naţional de Istorie''', în 1994.  
-Catalogul este structurat în mai multe capitole care corespund colecţiilor muzeului: colecţia de preistorie, colecţia egipteană, colecţia de istorie dacică, colecţia de istorie romană, colecţia de istorie medievală, colecţia de istorie modernă, colecţia de istorie a farmaciei, colecţia de istorie contemporană, cabinetul numismatic. Este descrisă fiecare colecţie, prezentarea fiind însoţită de ilustraţii care sunt descrise în detaliu. +<br>
- <br>+[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-[[Categorie:Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea curentă


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.



Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"