De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 30 mai 2017 06:25 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (26 septembrie 2023 08:14) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-[[Imagine:Adalekok.jpg|thumb|100px|left|]] ''Prefața'' (''Előszó'') semnată de Schwartz Robert, Președintele Comunității Evreiești din Cluj, oferă informații asupra volumului care cuprinde lucrările prezentate la cel de-al doilea simpozion'' Contribuții la trecutul evreilor clujeni'', desfășurat în anul 2012. Volumul a apărut în limba română și maghiară. Acest volum este varianta în limba maghiară a lucrării. +<br>
 +Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Primul articol, semnat de Lőwy Dániel, ''A vészkorszak emléktáblái Kolozsváron = Plăcile comemorative ale holocaustului la Cluj'', realizează o prezentare a acestora, cu reconstituiri biografice acolo unde a fost posibil a celor pomeniți, începând cu cele găzduite de „Templul Deportaților”, continuând cu cimitirul evreiesc și alte locații din oraș.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
 +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
 +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
 +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
 +<br>
 +<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Studiul lui Tibori Szabó Zoltán, ''A Kolozsvári Zsidó Gimnázium = Gimnaziul Evreiesc Cluj'', realizează mai întâi o trecere în revistă a începuturilor și trecutului învățământului evreiesc la Cluj. Pentru perioada interbelică sunt delimitate trei etape: prima a ''Asociației Școlare Evreiești Tarbut'', adică a ''Gimnaziului pentru băieți și fete'' (1920-1927), a doua a ''Gimnaziilor Evreiești Clujene'' dintre 1940-1941, care s-au reunit în 1941 și au funcționat până în 1944 și în sfârșit a treia a ''Liceului Evreiesc din Cluj'' dintre anii 1946-1948. Autorul oferă o perspectivă asupra evoluției acestora, cu accent asupra perioadei 1940-1944, pe ani școlari, cu prezentarea susținătorilor, profesorilor, al activităților culturale, sportive, literare și științifice, muzicale și al impactului politicii antievreiești și al deportărilor asupra corpului profesoral și ai elevior acestei școli. 
-În studiul său, ''Rabbik és rabbinátus Kolozsváron a XIX - XX. Században = Rabini și rabinate la Cluj în secolele XIX-XX'', Lucian-Zeev Herșcovici încearcă să ofere răspunsuri la câteva întrebări: Cum a fost organizată viața religioasă a evreilor din localitate?; Cine au fost rabinii la Cluj în crsul secolului al XIX-lea?; Căror orientări îi aparțineau și în ce comunități au funcționat?; Ce efecte a avut activitatea lor asupra comunității evreiești clujene?; A existat la Cluj un rabinat care să-i adune pe toți rabinii din oraș în cadru căruia puteau să acționeze doar în comun?; Ce impact au avut unii rabini asupra vieții evreimii și a culturii?.+<br>
- +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-Liviu Rotman în studiul ''A hászkálá, politikai jogok és a zsinagógák arculata a XIX. Százsd végi Habsburg – birodalomban = Aspectele iluminismului evreiesc, a drepturilor politice și a sinagogilor în imperiul Habsburgic de la sfârșitul secolului al XIX-lea'' urmărește procesul de înnoire al aspectului singogilor în „teritoriul habsburgic evreiesc”. El încearcă să urmărească efectele reciproce ale înnoirilor din politică, ideologie și construcții din perspectiva dinamicii dezvoltării istorice.+
-Lya Benjamin semnează articolul ''Marton Ernő az erdélyi zsidó nemzeti mozgalomról és a kolozsvári neológ templom = Marton Ernő despre mișcarea națională a evreilor ardeleni și biserica neologă din Cluj''. Autoarea prezintă viziunea lui Marton Ernő și rolul istoric al sinagogii neologe clujene, care în pofida ritului neolog nu a încetat nici un moment să rămână centrul tradițiilor iudaismului.+
- +
-Articolul lui Carol Iancu, ''Dr. Alexandru Șafran főrabbi és a kolozsvári zsidó hitközség= Dr. Alexandru Șafran șef rabin și comunitatea evreiască din Cluj'', surprinde alegerea lui Alexandru Șafran ca șef rabin, relațiile acestuia cu comunitatea clujeană din primăvara anului 1940 până în august. Acestea au fost reluate abia în 1944 pe fondul deportărilor, fiind reflectată implicarea șef rabinului în demersurile de susținere a comunității evreiești clujene, încercarea acestuia de a face cunoscut destinul tragic al evreilor și au continuat până în anul 1948.+
- +
-Evenimentele anului 1927, demonstrațiile antisemite, sunt monitorizate prin intermediul a două studii: ''A „Trianon-effektus” és a romániai antiszemita erőszakhullám (1927. december) = „Efectul Trianon” și valul de violențe antisemite românesc (decembrie 1927)'', articol semnat de Lucian Nastasă și ''Az 1927-es események a kolozsvári napilapokban = Evenimentele clujene din 1927 în presa cotidiană'', semnat de Újvári Mária. +
- +
-Ultimul studiu, intitulat ''A kolozsvári zsidó hitközség zenei élete a XXI. Században = Viața muzicală a comunității evreiești clujene în secolul XXI'' , este semnat de Valentin Ghiță și urmărește să surprindă diversificarea vieții muzicale a comunității evreiești după 2001-2002, cu înființarea trupei ''Mazel Tov'' și a corului ''Hadasa Șira''. Sunt vizate și evenimentele muzicale corespunzătoare diferitelor sărbători: ''Rosh Hashanah'', ''Yom Kippur'', ''Simchat Torah'', ''Hanukka'', ''Tu Bishvat'', ''Purim'', ''Passover'', ori ''Hazkara''.+
- +
-Volumul se încheie cu prezentarea autorilor (''A szerzőkről = Despre autori'', Contributors) și rezumat (''Abstract'').+
- +
-<br>+
-[[Categorie:Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea curentă


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.



Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"