De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 30 mai 2017 11:41 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: Imagine:germana1.jpgPrimele trei capitole ale lucrării urmăresc premisele istorice, statistice, legislative ale formării celor două grupări etnice, adică a...)
← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (26 septembrie 2023 08:14) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-[[Imagine:germana1.jpg|thumb|100px|left|]]Primele trei capitole ale lucrării urmăresc premisele istorice, statistice, legislative ale formării celor două grupări etnice, adică a sașilor ardeleni în cazul Clujului și Sibiului și a șvabilor bănățeni în cazul Timișoarei. Autorul analizează apoi atitudinea sașilor și șvabilor față de Unirea Transilvaniei cu România, care a stat la baza activității și poziției minorității germane în perioada interbelică, pentru a defini apoi conceptul de minoritate națională și politica statului român față de acestea. Capitolele IV-VI tratează separat comunitatea germană interbelică din Cluj, Sibiu, respectiv Timișoara, fiind redactate pe baza unei scheme unitare. Cel de-al IV-lea capitol, intitulat Comunitatea germană din Cluj în perioada interbelică, autorul l-a structural în două subcapitole: Câteva aspecte din istoria antebelică a orașului Cluj și Situația demografică, economică și culturală a comunității germane din orașul Cluj. Ultimul capitol, al VII-lea oferă o abordare comparativă a situației demografice, economice și culturale a minorității germane din Cluj, Sibiu și Timișoara, cu accent asupra sistemului de învățământ și presei.+<br>
-[[Imagine:germana2.jpg|thumb|100px|right|]]+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
-Lucrarea are aparat critic și o consistentă bibliografie. Volumele conțin numeroase date statistice (prezentate în tabele) și fotografii care se regăsesc la finalul fiecărui volum. +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Cartea a apărut în seria Istorie. Documente. Mărturii coordonat de Prof. Univ. Dr. Nicolae Bocșan, a fost tipărit cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relații Interetnice din Cadrul Secretariatului General al României prin Forumul Democrat German din România, Filiala Cluj.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
 +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
 +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
 +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
<br> <br>
-[[Categorie:Cluj]]+<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
 + 
 + 
 +<br>
 +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea curentă


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.