1817.08.18 - Începe vizita împăratului Francisc I și a soției sale Carolina Augusta la Cluj, prima vizită a unui împărat din familia Habsburg, Pagina principală

De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)

Versiunea curentă

Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"

-__TOC__
+<br>
-==Vizita împăratului Francisc I și a soției sale Carolina Augusta la Cluj, prima vizită a unui împărat din familia Habsburg (18-27.08.1817)==
+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
+Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
+comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
+elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-În anul 1817, ca urmare a invitaţiei făcute de oraşele transilvănene la 1807, Francisc I a efectuat o călătorie în Transilvania, principalul scop al vizitei imperiale fiind liniștirea populației care se confruntase cu foametea datorită dificultăților economice de după războaiele napoleoniene și a recoltei sărace.
+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
+comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
+rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
+<br>
+<br>
+* [[Bibliografie istorică]]<br>
+* [[Biserici]]<br>
+* [[Clădiri]]<br>
+* [[Instituţii clujene]]<br>
+* [[Istoricul oraşului]]
+* [[Monumente istorice]]<br>
+* [[Parcuri şi grădini]]<br>
+* [[Personalităţi locale]]<br>
+* [[Pieţe]]<br>
+* [[Străzi]]<br>
+* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Iniţial, călătoria, stabilită pentru o lună, urma să cuprindă vizitarea oraşelor Bistriţa, Cluj, Sibiu, Caransebeş în Banat. Ulterior, itinerarul s-a dovedit mai complex, cu mai multe opriri la Bistriţa, Năsăud, Cluj, Turda, Aiud, Alba Iulia, Zlatna, Abrud, Sibiu, Făgăraş, Braşov, apoi zona secuiască, de unde s-a întors la Sibiu, vizitând apoi oraşele Deva, Hunedoara, Orăştie, Făget, de unde a ajuns la Caransebeş şi Lugoj .
-Venind în Transilvania de la Lemberg, în călătoria sa, monarhul a fost însoţit de împărăteasa Carolina și o suită impresionantă, care cuprindea pe lângă caleaşca regală alte douăsprezece caleşti, urmate de "armata" de lachei şi slugi, la care se adăugau cei mai destoinici ofiţeri imperiali .
-Călătoria în Transilvania a durat din 14 august, când a pătruns în Transilvania prin Bucovina şi până la 29 septembrie, când a intrat în Banat.
-Cuplul imperial a vizitat Clujul între 18-27 august 1817, prima vizită a unui împărat din familia Habsburg în acest oraș. Cuplul imperial a sosit dinspre Dej și a fost cazat în Palatul Banffy, fiind oaspetele guvernatorului Bánffy György.
+<br>
+[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-A luat parte la liturghia solemnă cu ocazia zilei Sf. Ștefan, a prezidat ședința Guberniului, a vizitat și spitalul orășenesc. Cu prilejul vizitei la spital al cuplului imperial, împărăteasa a înființat o fundație pentru susținerea sa, iar împăratul i-a alocat o retribuție veșnică în sare, ce a fost onorată regulat până în 1918.  Astfel, institutul a fost extins, devenind un spital național susținut de fundație, iar din 1820 – cu acordul împărătesei – a preluat numele de Carolina. La sfârșitul secolului al XIX-lea funcționa deja cu 200 de paturi în șase clădiri separate, când au finalizate noile spitale universitare pavilionare de pe strada Clinicilor. După încheierea vizitei, cuplul imperial a părăsit orașul înspre Turda.
+[[Categorie:Bibliografii]]
+[[Categorie:Biserici]]
-La Cluj, mărturie a vizitei imperiale stă monumentul ridicat în amintirea vizitei (se află în zilele de azi în Piaţa Muzeului), cunoscut ca Obeliscul Carolina, dezvelit la  4 octombrie 1831, de ziua onomastică a împăratului. Cele două basoreliefuri stil Biedermeier, realizate de Josef Klieber din Viena reprezintă două scene din timpul vizitei imperiale: scena intrării în oraș a cuplului imperial prin Poarta centrală respectiv cuplul imperial ieșind pe poarta unei case însoțit de doamna de onoare a împărătesei și de judele orașului, împărăteasa fiind surprinsă oferind pomană în poarta spitalului, unei femei sărace îngenunchiate.
+[[Categorie:Bulevarde]]
-Până în anul 1899 Obeliscul s-a aflat în Piața Centrală, în acest an fiind mutat în piața Cetății Vechi, rebotezată Piața Carolina. Memoria împărărtesei era legată de acest loc și prin spitalul orășenesc, care a funcționat în casa de pe colț pe partea opusă claustrului franciscan, într-o clădire timpurie a Mănăstirii Sfânta Elisabeta, mănăstire a maicilor de ordinul al treilea franciscan, desființat în 1787. Spitalul s-a mutat aici doar în anul 1827, iar înainte funcționase într-o casă de pe strada Napoca.
+[[Categorie:Clădiri]]
+[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
-==Bibliografie==
+[[Categorie:Grădini]]
-#''Cluj-Napoca : Ghid turistic, istoric, cultural''/ Gaal György. – Baraolt - Cluj-Napoca: Editura Tortoma, 2014, p.85-88. ISBN 978-973-8995-17-8
+[[Categorie:Instituţii]]
-#''Vizita lui Francisc I în Transilvania (1817) și mitul „bunului împărat” în sensibilitatea colectivă românească''/ Nicolae Teșculă la
+[[Categorie:Istoricul oraşului]]
-http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_7/23_tescula.pdf, accesta la 11 iulie 2016
+[[Categorie:Monumente istorice]]
+[[Categorie:Parcuri]]
+[[Categorie:Pieţe]]
+[[Categorie:Personalităţi locale]]
+[[Categorie:Străzi]]

Memorie şi cunoaştere locală