21 iul. - Clujeanul Somodi István a obținut medalia de argint, la săritura în înălțime, la Jocurile Olimpice de la Londra, Pagina principală

De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)

Versiunea curentă

Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"

- __TOC__
+<br>
-==Clujeanul Somodi István a obținut medalia de argint, la săritura în înălțime, la Jocurile Olimpice de la Londra (21.07.1908)==
+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
+Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
+comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
+elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Somodi István a fost cel mai renumit sportiv al Clujului de la începutul secolului XX. A studiat la Colegiul Reformat, începând aici participarea la competiții sportive. În 1903, studentul Somodi a devenit membru al KEAK (Clubul Atletic Universitar Clujean), obținând rezultate remarcabile la săritura în înălțime și săritura în lungime. În 1904 s-a legitimat la BEAC (Clubul Atletic Universitar din Budapesta) unde se desfășurau antrenamente de nivel înalt. Rezultate frumoase a obținut în 1906, la Atena, la Jocurile Olimpice Intercalate, după care a avut loc întoarcerea sa la Cluj. Aici a participat la concursuri ca atlet al KEAK. În această perioadă Somodi s-a concentrat pe săritura în înălțime perfecționându-și un stil care a precedat actuala tehnică flop.
+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
+comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
+rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
+<br>
+<br>
+* [[Bibliografie istorică]]<br>
+* [[Biserici]]<br>
+* [[Clădiri]]<br>
+* [[Instituţii clujene]]<br>
+* [[Istoricul oraşului]]
+* [[Monumente istorice]]<br>
+* [[Parcuri şi grădini]]<br>
+* [[Personalităţi locale]]<br>
+* [[Pieţe]]<br>
+* [[Străzi]]<br>
+* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-În anul 1908, înaintea Jocurilor Olimpice de la Londra, sportivul clujean a doborât recordul național, când a sărit 184 cm. Astfel a fost inclus în lotul pentru Jocurile Olimpice. Deși nu era considerat printre favoriți, la Londra a trecut fără probleme de calificări ajungând în finală și clasându-se pe locul II. El s-a luptat cu americanul Porter pe tot parcursul competiției, fiind susținut de public. După ce a trecut ștacheta ridicată la 188 cm, a făcut o săritură frumoasă și la 191 cm, dar a doborât bara
-atingând-o ușor cu mâna, ratând astfel medalia de aur.
-Succesul lui Somodi a fost sărbătorit de întreg Clujul. Viceprimarul l-a luat cu mașina de la gară și l-a dus în centru, unde clujenii l-au sărbătorit cu o masă festivă. Omagiat de presa vremii, consiliul local al orașului a decis în cinstea succesului său londonez, construirea unui stadion de nivel european, care a fost dat în folosință în anul 1911.
+<br>
+[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-Totuși Somodi a renunțat treptat la cariera sportivă, susținând un doctorat în drept și fiind acceptat imediat în Baroul Cluj. După primul război mondial s-a decis să se ocupe de reorganizarea sportului clujean și a fost considerat primul antrenor de atletism al României. A fost ales președinte al Clubului Atletic Universitar, iar în 1934 a primit de la Regele Carol al II-lea distincția oferită celei mai bune asociații sportive din România.
+[[Categorie:Bibliografii]]
+[[Categorie:Biserici]]
-După al doilea război mondial a fost exclus din viața publică, i s-a retras pensia, dreptul de a mai pregăti sportivi, de a lucra ca avocat și chiar de a se apropia de stadionul construit în cinstea triumfului său. A trăit în condiții grele care l-au obligat chiar să-și vândă medalia olimpică pentru a supraviețui și s-a stins din viață la Cluj, în 1963, într-un total anonimat.
+[[Categorie:Bulevarde]]
+[[Categorie:Clădiri]]
-==Bibliografie==
+[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
-#''A kolozsvári sportélet életrajzi gyűjteménye (1818-1918)'' / Killyéni András . – Kolozsvár: Ábel Kiadó, 2006, p. 102
+[[Categorie:Grădini]]
-#''Fabuloasa istorie a Jocurilor Olimpice. Primul român medaliat a murit în mizerie. Comuniștii l-au considerat „dușman al poporului” și i-au tăiat pensia'' / Adrian Epure, http://adevarul.ro/news/sport/serial-fabuloasa-istorie-jocurilor-olimpice-roman-medaliat-muritmizerie-comunistii-l-au-considerat-dusman-poporului-i-au-taiat-pensia1_56b6617c5ab6550cb886840a/index.html, accesat la 18 iulie 2017
+[[Categorie:Instituţii]]
-#''Somodi István, săritorul în înălțime. Primul antrenor de atletism din România „stea pe cerul sportului maghiar” ''/ Orbán Katalin, http://corbiialbi.ro/index.php/spoort/23-somodi-istvansaritorul-in-inaltime-primul-antrenor-de-atletism-din-romania-8222-stea-pe-cerul-sportuluimaghiar-8221/
+[[Categorie:Istoricul oraşului]]
+[[Categorie:Monumente istorice]]
+[[Categorie:Parcuri]]
+[[Categorie:Pieţe]]
+[[Categorie:Personalităţi locale]]
+[[Categorie:Străzi]]

Memorie şi cunoaştere locală