27 aug. - Sosirea, la Cluj, a echipei de filmări de la celebra Companie de producție Pathé în vederea realizării primul film realizat în orașul de pe Someș, Pagina principală

De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)

Versiunea curentă

Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"

-__TOC__
+<br>
-==Sosirea, la Cluj, a echipei de filmări de la celebra Companie de producție Pathé în vederea realizării primul film realizat în orașul de pe Someș (27.08.1913)==
+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
+Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
+comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
+elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-În anul 1913, actorul, regizorul, directorul de teatru Janovics Jenő a decis să se lanseze și în producția cinematografică. A urmărit activitatea marilor case de film europene și era la curent cu încercările de filmare de la Cluj (ale lui Udvari András), Budapesta sau de la București (ale lui Leon Popescu), etc.
+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
+comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
+rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
+<br>
+<br>
+* [[Bibliografie istorică]]<br>
+* [[Biserici]]<br>
+* [[Clădiri]]<br>
+* [[Instituţii clujene]]<br>
+* [[Istoricul oraşului]]
+* [[Monumente istorice]]<br>
+* [[Parcuri şi grădini]]<br>
+* [[Personalităţi locale]]<br>
+* [[Pieţe]]<br>
+* [[Străzi]]<br>
+* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Era convins că pentru a intra pe piața de film trebuia să creeze ceva aparte, convingere întărită și de întâlnirea din 1913 cu reprezentantul de la Budapesta al casei de film Pathé, Jenő Goldenweiser, care a sugerat nevoia de teme exotice a instituției pe care o reprezenta. Janovics i-a semnalat că ar avea o idee pentru un film cu specific maghiar, cu puternice accente populare, inspirat după piesa ''Mânzul șarg'' a lui Csepreghy Ferenc.
-Cum frații Pathé au agreat subiectul, Janovics a plecat la Paris pentru a semna contractul de realizare a filmului. Filmările urmau să fie realizate la Cluj, cu actori clujeni, în condiții tehnice necesare filmărilor asigurate de Janovics, care suporta și costurile de producție. Pathé asigura regizorul și cameramanii și se ocupa de distribuirea și comercializarea filmului.
+<br>
+[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-În ''Mânzul șarg'' au fost distribuiți Fekete Mihály, Csapó Jenő, Dezséri Gyula, Szakács Andor, Hegyi Lili, Berky Lili, Várkonyi Mihály, Berky József, Ihász Aladár, Nagy Gyula, Hersányi Rezsű, Bánóczi Dezső, Koller János, Kertész Endre, Gálosi Zoltán.
+[[Categorie:Bibliografii]]
+[[Categorie:Biserici]]
-La 27 august 1913, a sosit la Cluj echipa de filmări Páthé, cel mai bun regizor al casei de film, Felix Vanyl, și doi cameramani, Robert Montgobert și Paulique Desző, aducând echipamentul necesar. A urmat alegerea celor mai bune locații pentru filmări, în timp ce Janovics a improvizat un platou de filmări în spatele Teatrului de vară, lângă Someș. Filmările au început trei zile mai târziu, fiind întrerupte la 17 septembrie de un eveniment tragic, petrecut în timpul filmărilor pe Someș, înecul
+[[Categorie:Bulevarde]]
-actriței secundare Imre Erzsi. Moartea tinerei a provocat un mare scandal, Janovics fiind acuzat de omucidere prin neglijență (absolvit ulterior de vină). Filmările au fost reluate abia peste câteva săptămâni și finalizate în scurt timp.
+[[Categorie:Clădiri]]
+[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
-Premiera filmului a avut loc în decembrie la Paris, apoi la Budapesta la 12 ianuarie 1914 și la 28 ianuarie 1914 la Cluj. Casa Pathé a realizat 137 de copii ale filmului pe care le-a distribuit din America până în Japonia. Filmul este mărturia unui proiect local de succes mondial. Succesul financiar a deschis noi oportunități și a fondat istoria timpurie a producției de film la Cluj.
+[[Categorie:Grădini]]
+[[Categorie:Instituţii]]
-==Bibliografie==
-#''Janovics, creatorul Hollywood-ului transilvan = Janovics, az erdélyi Hollywood megteremtője = Janovics, the creator of the Transylvanian Hollywood'' / Zakariás Erzsébet .– București: Editura Tracus Arte, 2014, p. 78-96
-#''Az erdélyi némafilmgyártás a korabeli magyar sajtó tükrében. Úttörő vállalkozás, vegyes fogadtatás'' / Árpád Zsolt, http://www.filmtett.ro/cikk/2297/az-erdelyi-nemafilmgyartas-akorabeli-magyar-sajto-tukreben-uttoro-vallalkozas-vegyes-fogadtatas, accesat la 28 iulie 2017
-<br>
-[[Categorie:Cluj]]
 [[Categorie:Istoricul oraşului]]
+[[Categorie:Monumente istorice]]
+[[Categorie:Parcuri]]
+[[Categorie:Pieţe]]
+[[Categorie:Personalităţi locale]]
+[[Categorie:Străzi]]

Memorie şi cunoaştere locală