File din istoria Filarmonicii „Transilvania” din Cluj (1955-1989) / Spiridon, Simona și Mihaela. - Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2017, p. 717, Pagina principală

De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)

Versiunea curentă

Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"

-'''File din istoria Filarmonicii „Transilvania” din Cluj (1955-1989)''' / Spiridon, Simona și Mihaela. - Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2017, p. 717, ISBN 978-606-730-331-5.
+<br>
+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
+Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
+comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
+elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Gândind volumul de față ca pe o datorie de restituire a istoriei uneia dintre cele mai importante instituții culturale clujene și românești – Filarmonica Transilvania -, cele două autoare și-au bazat cercetarea pe o bogată arhivă proprie a instituției, dar și pe cele ale altor instituții, folosindu-se de metode precum narațiunea, hermeneutica și comparația. Motivația redactării acestei lucrări de mari dimensiuni, în fapt o adevărată inventariere a repertoriilor și spectacolelor desfășurate de Filarmonica Cluj între 1955 și 1989, a fost, după cum o afirmă autoarele, interesul crescut al publicului pentru cunoașterea istoriilor instituțiilor culturale clujene, pe de o parte, și lipsa unei lucrări de tip monografic care să valorifice trecutul bogat și documentele valoroase ale Filarmonicii „Transilvania”, pe de altă parte.
+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
+comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
+rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
+<br>
+<br>
+* [[Bibliografie istorică]]<br>
+* [[Biserici]]<br>
+* [[Clădiri]]<br>
+* [[Instituţii clujene]]<br>
+* [[Istoricul oraşului]]
+* [[Monumente istorice]]<br>
+* [[Parcuri şi grădini]]<br>
+* [[Personalităţi locale]]<br>
+* [[Pieţe]]<br>
+* [[Străzi]]<br>
+* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Cu o structură foarte densă, cartea începe cu o prezentare generală a afirmării muzicii simfonice la Cluj înainte de înființarea Filarmonicii, continuând cu prezentarea principalelor etape ale întemeierii acestei instituții muzicale, de la actele constitutive, regulamentele de funcționare și până la alegerea bazei materiale. Două capitole, însumând nu mai puțin de aproximativ 370 de pagini, sunt dedicate reflectării marilor ansambluri și a celor camerale reprezentative care au cântat pe scena clujeană simfonică sau pe scenele altor instituții de profil din țară sau din lume în intervalul de timp amintit mai sus. Numeroase alte manifestări artistice, precum recitalurile și mai ales cunoscutul festival „Toamna Muzicală Clujeană”, inițiat în toamna anului 1965 de Antonin Ciolan și compozitorul Cornel Țăranu pentru aniversarea a 10 ani de la întemeierea Filarmonicii, fac obiectul unui capitol distinct, și el foarte întins, semn al unui trecut muzical remarcabil, în ciuda unei existențe relativ scurte a instituției muzicale din Cluj, prin comparație cu alte filarmonici europene. Ultimul capitol este dedicat, cum era și de așteptat, personalităților marcante ale Filarmonicii „Transilvania”, între care un loc special l-au jucat dirijorii permanenți ai orchestrelor, ai corului și soliștii instrumentiști permanenți.
-O lungă biliografie și numeroase anexe ce prezintă personalul instituției în toată această perioadă, alături de afișe cu programele artistice desfășurate, de cronici și articole în presă, de autografe și impresii, consemnate în „Cartea de Aur”, de dirijorii și soliștii străini și români care au cântat la Cluj sau în altă parte cu Filarmonica clujeană, de mărturii fotografice și imagini din arhiva instituției, toate încheie un volum bine articulat și valoros pentru înțelegerea și cunoașterea patrimoniului cultural și muzical reprezentat de Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca.
+<br>
+[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-<br>
-[[Categorie:Cluj]]
 [[Categorie:Bibliografii]]
+[[Categorie:Biserici]]
+[[Categorie:Bulevarde]]
+[[Categorie:Clădiri]]
+[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
+[[Categorie:Grădini]]
+[[Categorie:Instituţii]]
+[[Categorie:Istoricul oraşului]]
+[[Categorie:Monumente istorice]]
+[[Categorie:Parcuri]]
+[[Categorie:Pieţe]]
+[[Categorie:Personalităţi locale]]
+[[Categorie:Străzi]]

Memorie şi cunoaştere locală