De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 25 august 2020 09:14 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)
(→Bibliografie)
← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (26 septembrie 2023 08:14) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-__TOC__+<br>
-==Virgil Cioflec donează Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj colecția sa de tablouri ==+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
-Virgil Cioflec (1874-1948) a fost un prozator, critic de artă și colecționar, director general în cadrul Ministerului Cultelor și Artelor, care era condus în 1918 de către Octavian Goga. Virgil Cioflec moştenise de la tatăl său moşia Mârşa, din comuna cu acelaşi nume, aflată în judeţul Vlaşca. Moşia, pe care o administra cu grijă, îi asigura un venit suficient pentru a-și putea satisface pasiunile pe care le avea - colecţionarea de opere de artă, susţinerea culturii româneşti şi călătoriile. Departe de a fi doar un simplu strângător şi depozitar de tablouri şi de sculpturi, el a avut şi ambiţia de a face critică de artă. Această activitate, care a durat timp de câteva decenii, l-a apropiat de lumea artistică a vremii. A apreciat îndeosebi pe cei doi mari pictori români contemporani lui: Nicolae Grigorescu şi Ştefan Luchian cu care a legat o prietenie strânsă. A fost proprietarul unei colecții de artă, în care, probabil nu întâmplător Grogorescu și Luchian au fost bine reprezentați. Toate lucrările de pictură și sculptură pe care le-a achiziționat de-a lungul vieții, le-a donat Universității din Cluj.+Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Încă în anul 1929, Virgil Cioflec și-a manifestat interesul pentru acest act de donație. Într-o scrisoare din 17 iunie 1929, adresată lui Sextil Pușcariu, își exprima această intenție, subliniind dorința sa ca aceste pânze să fie expuse în două săli. Condiția era constituirea unui fond de 3.000.000 lei, echivalentul evaluării colecției, pe care Universitatea trebuia să-l depună pe numele său cu drept de uzufruct pe durata vieții sale, pentru noi achiziții în vederea îmbogățirii acestei colecții, achiziții care urmau să fie realizate de Cioflec, apoi, după moartea sa, pe baza unui regulament, de o comisie alcătuită din rectorul Universității, directorul Muzeului, un critic reputat, un pictor și un sculptor.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
 +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
 +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
 +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
 +<br>
 +<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Înțelegerea s-a perfectat la 26 iunie 1930, printr-un Act de Donație-Acceptare, care reitera ideile formulate de Cioflec în scrisoarea către Pușcariu. În ce privește dezvoltarea colecției, Cioflec condiționa donația de cumpărarea în continuare de lucrări importante ale pictorilor și sculptorilor români consacrați. Actul era însoțit de un catalog al lucrărilor donate, 77 tablouri și desene și 2 busturi, lucrări semnate de Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, dar și lucrări de Nicolae Vermont, Teodor Pallady, Camil Ressu, Iosif Iser, Nicolae Tonitza, Rodica Maniu, Gabriel Popescu și Dimitrie Paciurea. 
-Imediat, colecției Cioflec, care a trecut la Institutul de Studii Clasice, i s-au adăugat opt tablouri și desene dăruite Institutului de Anastasie Simu, apoi donația Munisterului Cultelor și Artelor (trei tablouri) și cea a Ministerului de Interne (un tablou). Pinacoteca Cioflec a crescut prin cumpărături ulterioare. În anul 1933, fondul de exponate ajunsese la 125 picturi şi desene, 2 stampe şi 3 sculpturi (busturi). Rezultă că, din 1930 până în 1933, din dobânzile capitalului, Virgil Cioflec achiziționase încă aproape 40 de picturi şi desene, precum şi o sculptură.+<br>
- +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-Deschiderea către public a pinacotecii Virgil Cioflec în 1933, însemna de fapt, deschiderea la Cluj a primului muzeu de artă românească modernă, al cărui succesor a devenit Muzeul de Artă Cluj. Operele de artă au fost expuse în trei încăperi aflate la ultimul etaj al clădirii Institutului de Studii Clasice. Aşezarea lor a fost făcută de pictorul clujean Catul Bogdan. A fost tipărit și un catalog al operelor expuse.+[[Categorie:Bibliografii]]
- +[[Categorie:Biserici]]
-Colecția Virgil Cioflec reprezintă și astăzi nucleul valoric al patrimoniului Muzeului de Artă.+[[Categorie:Bulevarde]]
- +[[Categorie:Clădiri]]
-==Bibliografie==+[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
-#Virgil Vătășianu, ''Colecțiile de Artă dela Institutul de Studii Clasice din Cluj'', extras din revista „Boabe de grâu”, nr.1, ian, 1933, la http://greenstone.bjc.ro/greenstone/collect/cridespr/index/assoc/JA06.dir/bjc_cs_c06.pdf+[[Categorie:Grădini]]
-#V. Beneș, ''Pinacoteca „V. Cioflec”'', în „Gazeta ilustrată”, nr. 1-2, ian.-febr. 1938, la http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/gazetailustrata/1938/BCUCLUJ_FP_279699_1938_007_001_002.pdf+[[Categorie:Instituţii]]
-#Oana Lucia Dimitriu, ''Fundaţia Virgil Cioflec instituţie de cultură românească la Cluj'', la file:///C:/Users/ghizela/Downloads/06-Revista-Angvstia-6-2001-istorie-etnografie-sociologie-14.pdf+
-<br>+
-[[Categorie:Cluj]]+
[[Categorie:Istoricul oraşului]] [[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea curentă


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.



Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"