De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 13 iulie 2021 06:38 (modifică) Ghizela (Talk | contribuţii) (Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== n. 21 dec. 1889, Cluj – d. 8 mart. 1962, Cluj A fost fiica baronului Jósika de Branyicska Lajos (1853-1930) și a contesei Esterházi de Galántha Ágn...) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (13 iulie 2021 08:05) (modifică) (anulează) Ghizela (Talk | contribuţii) |
||
| (One intermediate revision not shown.) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| __TOC__ | __TOC__ | ||
| ==Date biografice== | ==Date biografice== | ||
| - | n. 21 dec. 1889, Cluj – d. 8 mart. 1962, Cluj | + | n. 21 dec. 1889, Cluj – d. 8 mart. 1962, Cluj. '''Activistă socială'''. |
| A fost fiica baronului Jósika de Branyicska Lajos (1853-1930) și a contesei Esterházi de Galántha Ágnes (1863-1934). Cuplul a avut patru copii, un băiat și trei fete: János, Paula, Áges și Mária. | A fost fiica baronului Jósika de Branyicska Lajos (1853-1930) și a contesei Esterházi de Galántha Ágnes (1863-1934). Cuplul a avut patru copii, un băiat și trei fete: János, Paula, Áges și Mária. | ||
| Linia 20: | Linia 20: | ||
| #Magyar Katolikus Lexikon, la http://lexikon.katolikus.hu/J/J%C3%B3sika.html, accesat la 4 iun. 2019. | #Magyar Katolikus Lexikon, la http://lexikon.katolikus.hu/J/J%C3%B3sika.html, accesat la 4 iun. 2019. | ||
| #Megalázottan is méltósággal viselni a sorsunkat, ez az örökségünk! Oláh-Gál Elvira beszélgetése gróf Mikes Borbálával la http://www.hargitakiado.ro/cikk.php?a=MTE2Ng, accesat la 4 iun. 2019. | #Megalázottan is méltósággal viselni a sorsunkat, ez az örökségünk! Oláh-Gál Elvira beszélgetése gróf Mikes Borbálával la http://www.hargitakiado.ro/cikk.php?a=MTE2Ng, accesat la 4 iun. 2019. | ||
| + | <br> | ||
| + | [[Categorie:Cluj]] | ||
| + | [[Categorie:Personalităţi locale]] | ||
Versiunea curentă
Cuprins |
[modifică] Date biografice
n. 21 dec. 1889, Cluj – d. 8 mart. 1962, Cluj. Activistă socială.
A fost fiica baronului Jósika de Branyicska Lajos (1853-1930) și a contesei Esterházi de Galántha Ágnes (1863-1934). Cuplul a avut patru copii, un băiat și trei fete: János, Paula, Áges și Mária.
Între anii 1902-1907, Paula a studiat la Mănăstirea Szent Sziv, iar în 20 septembrie 1913, s-a căsătorit cu contele Bethlen György (1888-1969). Cuplul nu a avut urmași.
Bethlen György a fost cunoscut ca o personalitate politică a vremii, iar Bethlen Paula și-a susținut soțul în întreaga sa carieră. Apoi ea, cu o ținută regală, cu respect riguros pentru etichetă, a fost o bună organizatoare, activă în societățile femeilor maghiare, în societăți de binefacere, în cadrul evenimentelor cu scop filantropic organizate în clădirea Redutei sau la Teatru. A fost lideră a mișcării femeilor maghiare din Ardeal. Din 1920 a ocupat funcția de președintă a Societății Misiunii Sociale din Cluj și a jucat un rol determinant în Societatea Femeilor Catolice din Transilvania.
În octombrie 1925, a avut loc la București, întrunirea comună a Consiliului Național al Femeilor Române și a 65 de delegate ale comunităților maghiară, săsească și evreiască, unde s-a decis reunirea asociațiilor femeilor minoritare, într-o organizație comună, care să cuprindă diferitele asociații care funcționau sub egida bisericilor și a asociațiilor feminine filantropice și caritabile. Primul demers a fost înființarea la 27 octombrie 1925 a Secretariatului Central al Asociațiilor Feminine Maghiare din România, cu sediul la Cluj, din 1926 funcția de președintă revenind Paulei Bethlen.
Dintre realizările acestui organism pot fi amintite: cursuri de medicină pentru femei, și tot pentru femei, cursuri de vară de apicultură, horticultură și dezvoltare rurală, organizarea cooperativelor de credit. S-au colectat fonduri pentru clădirea Gimnaziului Reformat de Fete din Cluj, s-au tipărit și comercializat cărți pentru copii în limba maghiară, a fost susținut un program ce viza mamele tinere și sugarii, a fost achiziționat domeniul din Beresztelke [Breaza, Mureș] a familiei Bánffy pentru amenajarea unei tabere de vară pentru copii etc. Complexul a fost inaugurat în 1932 și a funcționat până în 1945.
Regimul comunist nu a iertat-o nici pe baroana Bethlen Paula, fiind acuzată că prin faptele sale caritabile nu i-a sprijinit cu adevărat pe săraci, cărora le-a împărțit firimituri. Bunurile familiei au fost naționalizate. Bethlen György a fost închis fără judecată trei ani, între 1952-1955, acuzațiile fiindu-i comunicate în momentul eliberării. Motivele arestării înscrise în fișele matricole penale au fost activitate contra clasei muncitoare și demnitar, deputat în Partidul Maghiar. Bethlen György a refuzat pensia de la stat, afirmând că nu accepta sprijin de la regimul care l-a condamnat. Destinul familiei a fost în cele din urmă trist. Neavând vreun venit, trăiau din ceea ce mai vindeau. Astfel, potrivit mărturiei celor care au cunoscut-o, Bethlen Paula s-a stins într-o sărăcie cruntă.
[modifică] Bibliografie
- Erdélyi Lexikon (1928), 2 kiadás, Marosvásárhely, Mentor Kiadó. p.36.
- Lönhart Tamás, Asociațiile femeilor Maghiare din Transilvania în prima jumătate a secolului XX, în Condiția femeii în România în secolul XX. Studii de caz, coord. Ghizela Cosma, Virgiliu Țârău, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2002.
- Magyar Katolikus Lexikon, la http://lexikon.katolikus.hu/J/J%C3%B3sika.html, accesat la 4 iun. 2019.
- Megalázottan is méltósággal viselni a sorsunkat, ez az örökségünk! Oláh-Gál Elvira beszélgetése gróf Mikes Borbálával la http://www.hargitakiado.ro/cikk.php?a=MTE2Ng, accesat la 4 iun. 2019.
