Kolozsvári munkásklubok az 1950-1960-as években = Cluburi muncitorești clujene în anii 1950-1960/Ilyés Sándor. – Kolozsvár : Kriza János Néprajzi Társaság - Nemzeti Kisebbségkutató Intézet, 2013, 316 p., Pagina principală

De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)

Versiunea curentă

Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"

-[[Imagine:cluburi.jpg|thumb|100px|left|]]''Kolozsvári munkásklubok az 1950-1960-as években'' = ''Cluburi muncitorești clujene în anii 1950-1960''/Ilyés Sándor. – Kolozsvár : Kriza János Néprajzi Társaság - Nemzeti Kisebbségkutató Intézet, 2013, 316 p.
+<br>
+Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
+Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
+comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
+elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Cartea aduce în atenție cluburile muncitorești ce activau în incinta sediilor de sindicat, active mai ales în anii 1950-1960, care erau în primul rând grupări ale tinerilor mucitori în scop de loisir, având o însă o importanță aparte și în activarea identității. Considerate de puterea politică căminul culturii oficiale și educației socialiste, în realitate existența lor era marcată de posibilitățile de distracție de la final de săptămână. Au fost identificați câțiva factori promotori între care reorganizarea sindicatelor, excerxitarea unor activități de loisir legate de sediul sindicatelor, de clubul muncitoresc și creșterea importanței muncitorimii în spațiul urban clujean.
+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
+comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
+nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
+rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
+<br>
+<br>
+* [[Bibliografie istorică]]<br>
+* [[Biserici]]<br>
+* [[Clădiri]]<br>
+* [[Instituţii clujene]]<br>
+* [[Istoricul oraşului]]
+* [[Monumente istorice]]<br>
+* [[Parcuri şi grădini]]<br>
+* [[Personalităţi locale]]<br>
+* [[Pieţe]]<br>
+* [[Străzi]]<br>
+* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-''Introducerea'' este urmată de un capitol cu valențe metodologie, intitulat ''Egy kolozsvári csoportkultúra nyomában - szempontok és megközelitésmód'' (Pe urmele unui grup cultural clujean - puncte de vedere și modalități de abordare) în care sunt cuprinse următoarele subcapitole: etnograful ca și inchizitor, etnografia muncitorilor industriali, cercetarea orașului – experiența eterogenă, conceptul de subculturi- cercetarea culturilor de grup, jocul identității – general și particular, naratologia – texte biografice și identitate, critica izvoarelor.
-Al doilea capitol, ''Az ipari munkásság és intézményei'' (Muncitorimea industrială și instituțiile sale) abordează probleme precum: denumiri muncitorești în spațiul urban, preliminarii: viață de breaslă și perioada tranziției, cuceriri teritoriale ale muncitorimii industriale (184801914), între cele două războaie și în timpul acestora, omniprezența muncitorimii (1944-1970), organizarea muncitorimii – de la gloată la cariera politică, clubul muncitoresc – căminul educației socialiste.
+<br>
+[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-Sub titlul ''Csoportkultúrák reprezentációi a biografikus szövegekben'' (Reprezentări ale culturilor de grup în texte biografice) în al treilea capitol sun abordate următoarele probleme: utilitatea textelor biografice în cercetare; grupuri muncitorești, cluburi muncitorești din perspectiva tinerilor; identitate de grup și capital subcultural în cazul cluburilor muncitorești, studiu de caz – profesie și distracție în biografia unei persoane.
+[[Categorie:Bibliografii]]
+[[Categorie:Biserici]]
-Cel de-al patrulea capitol, ''A munkásklubok reprezentációi a sajtóban'' (Reprezentările cluburilor muncitorești în presă) tratează prezența muncitorimii industriale în paginile presei, diversificarea profesională între cele două războaie mondiale și uniformizarea presei muncitorești după 1944.
+[[Categorie:Bulevarde]]
+[[Categorie:Clădiri]]
-Ultimul capitol este intitulat ''Munkáskultúra megjelenitése – irodalom és tudomány között'' (Afișarea culturii muncitorești - între știință și literatură), fiind urmat de o postfață.
+[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
+[[Categorie:Grădini]]
-Volumul mai cuprinde bibliografie, izvoare, anexe și rezumate în limba română și engleză.
+[[Categorie:Instituţii]]
+[[Categorie:Istoricul oraşului]]
+[[Categorie:Monumente istorice]]
+[[Categorie:Parcuri]]
+[[Categorie:Pieţe]]
+[[Categorie:Personalităţi locale]]
+[[Categorie:Străzi]]

Memorie şi cunoaştere locală